Treceți la conținutul principal

Revista Cultura se închide

Image result for augustin buzuraAcademicianul Augustin Buzura, fondatorul revistei Cultura, a anunţat că publicaţia îşi suspendă apariţia la zece ani după lansarea ei, din lipsă de fonduri, precizând că "nouă, românilor, ne reuşesc foarte bine începuturile şi înmormântările".

Într-un editorial publicat pe prima pagină a ultimului număr al revistei Cultura, intitulat "Punct", scriitorul Augustin Buzura, membru titular al Academiei Române, spune că ştia "de-o vreme" că într-o zi va fi obligat să facă "un anunţ care ilustrează ceea ce s-ar putea numi firescul acestui moment cultural şi politic".

"Revista Cultura îşi suspendă apariţia. Cuvântul care exprimă adevărul este altul, dar un deces nu poate fi anunţat oricum, există formule care atenuează brutalitatea unor cuvinte, lăsând şi speranţei o şansă. În orice caz, dincolo de nuanţe şi formule, spre liniştea celor interesaţi de acest tip de decese, numărul de faţă este, din nefericire, ultimul... În 8 decembrie se vor împlini 10 ani de la apariţia revistei, dar nu mai avem bani să tipărim numărul care marchează această aniversare. După cum am scris şi cu alt prilej, nouă, românilor, ne reuşesc foarte bine începuturile şi înmormântările. Oricum, se pare că nu ne este dat să ducem un lucru la bun sfârşit", a scris, printre altele, Augustin Buzura în editorialul său.

Augustin Buzura precizează că pe coperta publicaţiei scrie că revista apare "cu sprijinul Ministerului Culturii", "numai că, exact ca în străvechiul banc, locomotiva nu a fost în realitate locomotivă, ci... samovar!".

"Cu alte cuvinte, în faza a doua a 'sprijinului' ar fi trebuit ca noi, redacţia, să suportăm cheltuielile de editare a numărului, adică tipar, hârtie, salarii, colaborări, difuzare şi toate câte mai sunt, ministerul urmând să ne deconteze ulterior cheltuielile. Dar neavând bani să facem plăţile la care ne obligă legea respectivă, sponsorizarea încetează automat. Nici în perioada în care Ceauşescu îşi plătea datoria externă nu a existat o lege mai stupidă! Ea exprimă foarte exact atitudinea actualei clase politice faţă de cultură şi, prin urmare, de ce ne aflăm în cel mai jalnic moment al epocii postrevoluţionare.

Desigur, Cultura este o revistă privată, prin urmare, Ministerul Culturii nu avea neapărat o obligaţie faţă de noi - în afară de una morală -, dar corect ar fi fost să ne dea şansa să ne încasăm şi puţinul pe care l-am fi putut primi", mai scrie Augustin Buzura.

Acesta precizează că acum, la capăt de drum, se impune o întrebare: "A meritat efortul nostru de un deceniu? Din banca mea privite lucrurile, cu tot dezastrul financiar, răspunsul este da. Un da ferm, fără ezitări. Ne-am dorit o publicaţie elegantă, cu un generos număr de pagini, absolut liberă, deschisă tuturor opiniilor, un spaţiu al afirmării şi promovării adevăratelor valori româneşti şi a dialogului acestora cu alte culturi. Spun asta gândindu-mă că de o vreme încoace, pentru mulţi, nu e cool să fii român şi să crezi în naţia ta şi în istoria ta, aşa cum a fost, cu bune şi rele, cu mari momente de curaj, dar şi de dureroasă rătăcire (...)".

În acelaşi editorial, disponibil pe site-ul publicaţiei, Augustin Buzura vorbeşte şi despre perioada în care a fost înlăturat de la conducerea Institutului Cultural Român (ICR), pe vremea când preşedinte al României era Traian Băsescu, dar şi despre actuala clasă politică românească.

Cultura a fost editată de Fundaţia Culturală Română, fiind "o revistă săptămânală socio-culturală, liberă de orice constrângeri de natură politică sau ideologică, străină de partizanate sau comenzi impuse de interese de grup", potrivit site-ului propriu, revistacultura.ro.

Revista a avut 32 de pagini de informaţie şi comentarii, referitoare la toate domeniile culturii, de la literatură, istorie, antropologie până la artele spectacolului, artele vizuale şi sport.

Conducerea revistei Cultura a fost asigurată de scriitorul Augustin Buzura (director fondator) şi Angela Martin (redactor-şef), iar din echipa redacţională au făcut parte aproximativ zece persoane.

Augustin Buzura a lansat săptămânalul cultural Cultura - Fundaţia Culturală Română în decembrie 2005, la aproape un an după ce a părăsit conducerea Institutului Cultural Român (ICR). Augustin Buzura a condus ICR până la începutul lui 2005, când locul său a fost luat de Horia-Roman Patapievici.

Pe vremea când Augustin Buzura era preşedinte al ICR, Institutul a publicat o revistă tot cu denumirea Cultura. După ce a venit la conducerea ICR, Horia-Roman Patapievici a decis, în martie 2005, suspendarea apariţiei revistei Cultura, invocând motive economice.

Ulterior, în decembrie 2005, Augustin Buzura a lansat, prin intermediul fundaţiei sale, revista Cultura - Fundaţia Culturală Română. La momentul respectiv, între conducerea ICR şi Augustin Buzura a existat o dispută privind drepturile de proprietate asupra mărcii Cultura.

de Madalina Cerban - Mediafax

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu