Treceți la conținutul principal

25 de ani de la moartea dramaturgului și romancierului Friedrich Dürrenmatt



Dramaturgul și romancierul elvețian de limbă germană Friedrich Dürrenmatt s-a născut la 5 ianuarie 1921, la Konolfingen, orășel situat nu departe de Berna. În octombrie 1935, familia s-a mutat la Berna. El a început primele cursuri la Școala gratuită din Berna, apoi a continuat la Humboldtianum.

În Konolfingen a început să picteze. Unele dintre lucrările și desenele sale au fost expuse la Neuchâtel în 1976 și în 1985. La Zurich a expus în 1978.

În 1941, a început cursuri de filosofie, de știință, de limbă și literatură germană la Universitatea din Zurich, dar s-a mutat la Universitatea din Berna, după un semestru. În 1943, el a decis să devină scriitor și nu s-a mai preocupat de a face carieră academică. În 1946, Dürrenmatt a terminat studiile.

La 11 octombrie 1946, s-a căsătorit cu actrița Lotti Geissler, eveniment după care s-a mutat la Basel, unde în 1947 s-a născut fiul lor Peter.

Primele două drame "Așa cum stă scris" și "Orbul", scrise în 1947 și puse în scenă, s-au dovedit a fi un eșec. Dürrenmatt a continuat să scrie comedii satirice, precum "Căsătoria domnului Mississippi" (1952) și o parodie a teatrului grandios "Un înger sosește în Babilon" (1954), piese în care și-a luat libertatea de a trata într-o manieră comică fapte istorice, pentru a prezenta parabole ale vieții moderne.

Comedia tragică "Vizita bătrânei doamne" (1956) și comedia grotească "Fizicienii" (1962), în care eroul, fizicianul Möbius simulează nebunia și se lasă închis într-un azil, pentru a împiedica astfel ca rezultatele primejdioase ale științei sale să fie folosite abuziv în distrugerea lumii, i-au adus prestigiul internațional. Dramaturgia lui Friedrich Dürrenmatt se află sub influența brechtiană, iar piesele sale se caracterizează prin înclinația spre absurdul fantomatic și grotesc. Proza sa prezintă aspecte avangardiste inspirate de Kafka.

În afară de amuzanta "comedie în proză" ,"Grec caută grecoaică" (1955), celelalte narațiuni sunt parodii ale romanului polițist la modă la vremea respectivă: "Judecătorul și călăul său" (1952), "Bănuiala" (1953), "Făgăduiala" (1958), "S-a întâmplat ziua-n amiaza mare" (1958). A scris o povestire devenită "clasică", "Tunelul", apărută în volumul "Povestiri" (1964).

Piesele sale, ce trădează influența lui Bertolt Brecht și a teatrului absurdului, au fost esențiale pentru renașterea teatrului german după 1945.

În 1970, el a pus în scenă Faust al lui Goethe și trei ani mai târziu comedia "Fizicienii", la Teatrul elvețian Touring. În 1977, opera "Un înger vine la Babilon" a avut premiera la Opera din Zurich.

După 1970, a scris adaptări, romane polițiste, piese pentru radio și eseuri. Lucrările sale au fost traduse în peste 50 de limbi. El a călătorit, în 1969, în Statele Unite ale Americii, în 1974, în Israel și în 1990, la Auschwitz, în Polonia, potrivit site-ului duerrenmatt.net.

În 1985 a apărut romanul "Justiz", care a fost adaptat, în 1993, realizându-se filmul "Justiție", regizat de Hans W. Geißendörfer. Un an mai târziu, a publicat "Der Auftrag", a cărei prime versiuni în limba engleză a apărut în 1988, realizată de Joel Agee.

Soția sa Lotti a murit la 16 ianuarie 1983. Dürrenmatt s-a căsătorit cu altă actriță, Charlotte Kerr, în 1984.

I-au fost acordate numeroase premii literare, printre care Premiul Austriac de Stat pentru Literatură Europeană (1983), Premiul "Georg Büchner" și Premiul memorial "Friedrich Schiller" (ambele în 1986), Premiul "Ernst Robert Curtius" pentru eseistică (1989).

Friedrich Dürrenmatt a murit la Neuchâtel, la 14 decembrie 1990, suferind de insuficiență cardiacă.

sursa: AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache)
sursa foto

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Mike Yung, o voce extraordinară (artist al străzii, NY)

 <iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/GrHfWKeTDEI?start=2" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/K-N8W3s2yYQ" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>