INP: Ansamblul Brâncuşi a primit din partea UNESCO recomandare de neînscriere. Va fi repropus

Imagini pentru ansamblul brancusi targu jiuDosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi din Târgu-Jiu pentru înscrierea în patrimoniul mondial UNESCO a fost retras la decizia statului român, după ce a primit recomandarea de neînscriere din partea acestei organizaţii, documentele pentru nominalizare urmând să fie completate şi redepuse.

Cu ocazia celei de-a 39-a sesiuni a sa, care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 28 iunie - 8 iunie, Comitetul mondial UNESCO a făcut o recomandare de neînscriere a dosarului de candidatură a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, o operă a sculptorului Constantin Brâncuşi, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP).

INP face această precizare ca urmare a apariţiei în presă a informaţiilor potrivit cărora dosarul de nominalizare a Ansamblului Brâncuşi a fost respins de la înscrierea pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Recomandarea de neînscriere dată de Comitetul mondial UNESCO nu este o procedură excepţională, spune INP, ea fiind aplicată şi de alte state care au considerat că ar putea avea mai multe şanse pentru propunerile lor în sesiunile viitoare.

Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, exista riscul ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu fie inclusă niciodată pe lista patrimoniului mondial, potrivit INP.

În conformitate cu regulamentele şi procedurile aferente sesiunilor Comitetului Patrimoniului Mondial cuprinse în Ghidul Operaţional privind implementarea Convenţiei UNESCO 1972, înainte de sesiunea Comitetului Patrimoniului Mondial, toate documentele de lucru, inclusiv proiectele sale de decizii se publică, astfel încât fiecare stat parte să îşi formuleze poziţiile.

În documentele de lucru ale celei mai recente sesiuni a comitetului UNESCO, dosarul de candidatură propus de România a primit recomandarea de neînscriere, nu decizia de neincludere, mai spune INP.

După publicarea acestei recomandări şi urmare a unor consultări naţionale cu specialiştii care au lucrat efectiv la întocmirea dosarului, partea română a luat hotărârea de a retrage dosarul de nominalizare, decizia permiţând păstrarea şanselor unei revizuiri a dosarului, în vederea depunerii lui spre aprobare într-o sesiune viitoare.

În perioada imediat următoare, experţii naţionali în domeniu se consultă cu experţi UNESCO şi ICOMOS (The International Council on Monuments and Sites), astfel încât dosarul să fie completat, revizuit şi redepus spre evaluare în cadrul unei noi sesiuni a Comitetului UNESCO.

Oficialii Institutului Naţional al Patrimoniului sunt optimişti privind şansele dosarului, având în vedere că Declaraţia de valoare universală a Ansamblului Brâncuşi a fost acceptată de ICOMOS, potrivit aceluiaşi comunicat.

România a transmis, în octombrie 2014, dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la Comitetul patrimoniului mondial UNESCO. Documentaţia a fost elaborată de INP, împreună cu specialişti în domeniul operei brâncuşiene şi beneficiind de sprijinul autorităţilor locale din Târgu-Jiu.

Toţi factorii de decizie implicaţi în procesul de elaborare şi transmitere a Dosarului de nominalizare îşi afirmă angajamentul de a colabora în vederea prezentării şi promovării Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la justa sa valoare universală excepţională, potrivit aceluiaşi document.

Ansamblul Brâncuşi a fost inclus în 1991 pe lista tentativă.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Deciziile UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură privind patrimoniul mondial) au de cele mai multe ori şi o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti. Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului.

Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, Ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorată unuia din promotorii de frunte a artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi care avea la data conceperii ansamblului (1935 - 1936) o recunoaştere mondială.

Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial.
Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie "Calea Eroilor", având o lungime de 1,5 kilometri cu orientarea generală est-vest. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii - situată în grădina publică lângă malul râului Jiu, realizată în 1938 din piatră (calcar de Bampotoc) şi înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidra) -, aleea scaunelor - 24 scaune din piatră, pătrate (în forma de clepsidră), dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura înte grupul Mesei tăcerii şi Poarta sărutului situată spre est, la intrarea în parc, fiind realizată între 1937 şi 1938 -, Poarta sărutului - un portal de mari dimensiuni din travertin, fiind realizată între 1937 şi 1938 - şi Coloana - situată în parcul cu acelaşi nume, considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului.

Axa "Calea Eroilor" are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului-ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, la Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

de Patricia Marinescu
sursa: mediafax.ro