Participanţii la Colocviul Filialei Bucureşti – Critică,
Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, din data de
28 martie 2015, cu tema „Traducerile
şi critica lor – posibilităţi, limitări, experienţe“, doresc să amintească
tuturor factorilor şi persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în
editarea traducerilor, în critica de carte străină următoarele:
sursa: observatorcultural.ro
- După exemplul culturilor mari, care dispun de un important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii guvernamentali.
- Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţămînt superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip de învăţămînt, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în tradiţia lor un asemenea interes.
- Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încît el poate fi socotit un coautor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii Scriitorilor.
- Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din publicaţiile on-line să fie menţionat întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucît cronica respectivă se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.
- Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin introducerea unui număr semnificativ de neologisme.
- Nu în ultimul rînd, ţinînd seama de beneficiile pe care traducătorii le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora actuală.
Apelul este semnat de: Ana-Maria Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran,
Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian
Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta
Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia
Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş, Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca
Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu, Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile
Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca,
Lidia Vianu, Radu Voinescu, George Volceanov, Crina Zărnescu.
sursa: observatorcultural.ro