Treceți la conținutul principal

Istoria glumelor despre Caracal. Ce este real şi ce este fals în bancurile despre locul în care s-a răsturnat carul cu proşti

Oraşul Caracal din judeţul Olt este, poate, singurul oraş din ţară la auzul căruia nu poţi să nu zâmbeşti, fie datorită glumelor pe care le-ai auzit despre oraş şi locuitorii săi, fie datorită „minunilor” puse pe seama urbei. Puţini ştiu însă că majoritatea glumelor despre Caracal au fost "propovăduite" tocmai de către locuitorii săi, oameni cu un spirit de glumă cum mai rar găseşti.

În primul rând trebuie menţionat despre oraşul Caracal că mulţi dintre românii cu pretenţii într-ale studiului nici măcar nu ştiu unde se află acesta pe hartă, afirmând că ar fi situat în judeţul Dolj - aceasta ar fi, deci, o glumă foarte bună de la care poate fi început un studiu ad-hoc asupra a ceea ce este adevărat şi fals în glumele despre această localitate.

Coordonatorul Muzeului Romanaţiului din Caracal, Dana Nicula, muzeograf şi doctor în istorie, consideră că gluma “s-a îngroşat” din momentul în care s-a afirmat că, la Caracal, s-a răsturnat carul cu proşti.

“Acest afront pe care îl suportă Caracalul şi, implicit, caracalenii - ce, uneori, din cauza acestui fapt, nici nu spun că sunt din acest oraş mic, dar cu o istorie impresionantă pe care nu o cunosc mulţi -, a pornit de la un eveniment istoric real - Revoluţia de la 1848, care, aşa cum se ştie, s-a declanşat la Islaz, în judeţul Romanaţi (Olt). Guvernul revoluţionar, de la Islaz a plecat spre Caracal şi cu ce altceva decât cu căruţa. La bariera de sud a oraşului, unde au fost întâmpinaţi de către Gheorghe Magheru - ispravnicul judeţului Romanaţi de atunci, s-a rupt obada (parte a unei roţi de lemn, n.r.) de la un car cu revoluţionari, persoane pe care domnitorul Gheorghe Bibescu şi acoliţii săi îi considerau "prostime". De aici, din gură în gură, ei au ajuns "proşti". Localnicii au găsit şi o replică bună la acest calambur: <Prin Caracal e drumul cam abrupt,/ Şi de-abia tot trecând străini cam blegi/ S-au pomenit ades cu carul rupt,/ Dar ale noastre au rămas întregi>
Prin Caracal e drumul cam abrupt,/ Şi de-abia tot trecând străini cam blegi/ S-au pomenit ades cu carul rupt,/ Dar ale noastre au rămas întregi

Citeste mai mult: adev.ro/nj7kix
(Nicolae Paul Mihai)”.

Se mai spune despre Caracal că este “oraşul minunilor”. Muzeograful Dana Nicula, cu argumente ce pot fi oricând probate cu documente oficiale, este de părere că şi această expresie, ca şi ceea ce conţine aceasta, este tot opera locuitorilor oraşului.

“Caracalenii, având un spirit mai şugubăţ specific oltenilor, au scos tot felul de glume pornind de la fapte mai mult sau mai puţin adevărate. Astfel, se spune prin târg că, la începutul secolului XX, Cimitirul ar fi existat în oraş pe strada Învierii. Potrivit primului plan al oraşului din 1895-1896 realizat de către ing. Grumăzescu, cimitirul se afla la acea dată pe aceeaşi stradă pe care se află şi acum, şi anume pe strada Carpaţi, la intrarea în localitate dinspre Slatina; nu apare în niciun plan mai târziu. De asemenea, se spune că ar fi existat o Fabrică de Gheaţă în zona gării pe strada Soarelui – lucru neadevărat, sau că pompierii aveau garnizoana în aceeaşi zonă pe strada Focului, Puşcăria pe strada Libertăţii etc. Se poate dovedi oricând în mod oficial că străzile menţionate sunt străzi care nu se regăsesc în planurile de sistematizare ale oraşului, excepţie făcând doar Strada Libertăţii, care s-a numit cu adevărat astfel în perioada comunistă”, a declarat oficialul Muzeului Romanaţiului din Caracal.

Întâmplări haioase care au avut loc în Caracal sunt consemnate de către Ştefan Ricman în “Monografia Judeţului Romanaţi” din anul 1928.

Printre întâmplările hazlii reale este foarte cunoscută o situaţie ce îi are ca protagonişti pe un tânăr magistrat şi pe un fost administrator financiar, Constantin Nanu. Astfel, tânărul cu pricina, care, la vremea când s-a petrecut situaţia, se mutase de curând în oraş – undeva pe la începutul anilor 1900, stătea de vorbă la o masă, în faţa cofetăriei “Ionescu”, cu C-tin Nanu. La un moment dat, prin faţa cofetăriei ar fi trecut doi măgari, prilej cu care tânărul, vrând să facă o glumă, i-ar fi spus bătrânului: “- Mulţi măgari, Coane Costică, în oraşul dumneavoastră…".
Iar răspunsul bătrânului, cunoscut ca fiind şugubăţ nevoie mare, nu a întârziat:
“- Da, dar mai toţi sunt venetici”.

O altă întâmplare este legată de incidentul hazliu suferit de marele actor Constantin Nottara. În perioada interbelică, bătrânul actor a venit să joace pe scena Teatrului Naţional din Caracal. Fiind vară, acesta a mers la Grădina Boşotescu - situată în centrul oraşului, aproape de teatru - pentru a se răcori. Aici a început să facă glume pe seama caracalenilor, referindu-se în mod special la căruţa cu proşti. Caracalenii prezenţi în zonă la acel moment, orgolioşi din fire, ar fi sărit imediat la bătaie. Actorul, cunoscut ca având un dezvoltat spirit de glumă, ar fi strigat cât îl ţinea gura:
“- Săriţi că mă omoară crăcălenii !... Săriţi că mă omoară crăcălenii !...”.

Bancuri cu şi despre Caracal:

La întrebarea “De unde eşti?”, locuitorii din Caracal vor răspunde, din reflex: “Prost eşti tu!”.

Un om din Caracal stătea liniştit în faţa blocului curăţând nişte ştiuleţi de porumb. La un moment dat observă un tip într-un deltaplan care zboară tot mai aproape de blocuri, le încercuieşte, se apropie şi mai mult, după care se izbeşte de un bloc şi se prăbuşeşte. Caracaleanul continuă să-şi cureţe porumbul calm şi zice: “Halal ţară, halal terorişti”.

Un domn într-un tren. La un moment dat, trenul opreşte într-o gară. Nemaifiind nimeni în compartiment, domnul sare la geam disperat şi întreabă pe cineva de pe peron:
- Dom’le, dom’le, nu te supăra, aici e Caracal ?
La care cel de pe peron, uitându-se direct în ochii celuilalt - cam cu sictir aşa, răspunde:
- Bine, mă, că eşti tu dăştept!...

de Mugurel Manea
Citeste mai mult: adev.ro/nj7kix

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu