Treceți la conținutul principal

Matei Vişniec a câştigat premiul literar "Augustin Frăţilă", în valoare de 10.000 de euro

Scriitorul Matei Vişniec a câştigat ediţia din acest an a premiului literar "Augustin Frăţilă", în valoare de 10.000 de euro, distincţia fiindu-i acordată marţi seară, pentru volumul "Negustorul de începuturi de roman", publicat la editura Cartea Românească, în anul 2013.

La ceremonia de decernare a premiului literar "Augustin Frăţilă" - romanul anului 2013, un concurs organizat de Uniunea Editorilor din România (UER), au participat membrii juriului - Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache -, bloggeri, scriitori, Mihai Penescu, directorul UER, Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER), precum şi câştigătorul ediţiei de anul trecut a trofeului, Radu Aldulescu.

Cele cinci romane finaliste la premiul literar "Augustin Frăţilă", ediţia a III-a, au fost "Un singur cer deasupra lor", de Ruxandra Cesereanu (Editura Polirom), "Kinderland", de Liliana Corobca (Editura Cartea Românească), "Jurnalul unui cântăreţ de jazz", de Bujor Nedelcovici (Editura Allfa), "Boala şi visul", de Dan Stanca (Editura Tracus Arte), şi "Negustorul de începuturi de roman", de Matei Vişniec (Editura Cartea Românească).

Aceste cărţi au fost selectate de un juriu de specialitate, format din criticii literari Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache, din cele 65 de romane înscrise în competiţia pentru premiul în valoare de 10.000 de euro.

Romanele finaliste au intrat apoi în etapa a doua de jurizare, care a avut loc între 20 octombrie şi 25 noiembrie. Un juriu format din 24 de bloggeri a ales câştigătorul premiului, acordând puncte de la 1 la 5 fiecărui roman finalist.

Matei Vişniec nu a fost prezent la eveniment, acesta fiind la Paris. Premiul a fost ridicat de Dan Croitoru, redactor-şef adjunct al editurii Polirom. Editura Cartea Românească face parte din grupul editorial Polirom.

Chiar dacă nu a putut fi prezent la gala de decernare a premiului literar "Augustin Frăţilă", Matei Vişnec a intrat în direct prin telefon în timpul evenimentului şi a transmis un mesaj celor prezenţi.

"Ştirea aceasta o primesc în biroul meu de la Radio France Internationale, unde tocmai am terminat o emisiune despre ororile lumii, aşa că ea cade foarte bine peste materia asta îngrozitoare care este actualitatea şi chiar mă gândesc că romancierul, scriitorul, poetul are întotdeauna datoria de a oferi ceea ce actualitatea nu poate să ofere, adică puţină speranţă, puţină adâncime, puţină profunzime, puţină generozitate, puţină imaginaţie. Cred că este unul dintre premiile dacă nu cumva cel mai important pe care l-am primit vreodată, cu atât mai mult cu cât e un premiu pentru roman. Toată lumea ştie că eu am scris teatru şi totuşi de vreo zece ani cred că am intrat în vârsta romanului. Ceva se întâmplă, nu ştie nici el, scriitorul, ce se întâmplă cu el însuşi. La un moment dat, simţi nevoia să te exprimi prin roman. Sunt foarte trist şi foarte fericit. Trist că nu sunt acolo să mă bucur, dar nu le poţi avea pe toate. Sunt fericit că, de la distanţă, am putut să păstrez un contact cu limba română în aşa fel încât să şi conving oameni foarte exigenţi, bloggeri care m-au citit şi cei trei distinşi membri ai juriului, i-am convins că limba română poate fi păstrată, conservată, hrănită şi de la distanţă - cum mi s-a întâmplat mie să trăiesc în Franţa din '87 încoace. În acelaşi timp, fac parte din literatura română, sunt un scriitor român, deci acest premiu pentru mine înseamnă enorm. (...) Cred că nu m-am îndepărat niciodată de ceea ce a fost de fapt cetăţenia mea, viaţa mea, identitatea mea, viaţa mea, existenţa mea: limba română. Când am plecat din România am luat un singur lucru cu mine: limba română şi ceea ce-mi dăduse ea - emoţie, căldură, poezie, adevăr, prietenie", a transmis Matei Vişniec prin telefon, precizând că îi apreciază şi îi citeşte pe ceilalţi scriitori finalişti.

Despre premiul literar "Augustin Frăţilă", Matei Vişnec a spus: "Limba română, literatura română vor fi recunoscute în străinătate în primul rând când romanul românesc va cuceri lumea şi are şanse să cucerească, iar acest nume, Augustin Frăţilă, pus pe acest premiu, e un fel de omagiu adus artistului care se cheltuieşte, care se dăruieşte".

"Simt ceva foarte important în acest moment, simt că până la vârsta de 58 de ani nu m-am păcălit. În sensul că m-am dăruit literaturii, am scris, în două limbi, printre picături, în cafenele, mergând spre radio, venind de la radio, în trenuri, în maşini, în avioane, la Rădăuţi, la Paris şi cred că meritam sau mai bine spus a meritat să-mi dau energia, viaţa şi patru decenii şi mai bine literaturii. (...) O enormă îmbrăţişare românească de la Paris", a concluzionat câştigătorul premiului literar "Augustin Frăţilă" - romanul anului 2013.

La sfârşitul galei, cântăreţul Mircea Vintilă a susţinut un recital.

Augustin Frăţilă (1953 - 2010), scriitor şi cantautor, a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu şi membru al Cenaclului de Luni. A publicat în cele mai importante reviste culturale, iar, între 1995 şi 2010, a fost redactor-şef al Editurii ALLFA, departamentul de literatură al Grupului Editorial ALL.
Volumele câştigătoare ale premiului literar "Augustin Frăţilă" sunt "Cronicile genocidului", de Radu Aldulescu - romanul anului 2012, şi "Matei Brunul", de Lucian Dan Teodorovici - romanul anului 2011.

"Omul contemporan, devenit un mutant genetic al societăţii de consum, este mai mult decât obsedat de începuturi, el are o foame de începuturi. Nimic ontologic sau metafizic în goana sa după începuturi, ci doar o fugă de responsabilitate, o evitare a implicării în profunzime, o plăcere de a surfa pe suprafaţa vieţii. Societatea apasă butonul fast-forward din ce în ce mai des, refuzând să înfrunte dificultăţile iniţierii treptate. Facem copii, dar nu mai avem răbdare să-i educăm. Cumpărăm lucruri de care ne plictisim imediat. Declanşăm revoluţii, dar nu mai avem energia de a construi societăti juste şi trainice pe ruinele emoţiilor iniţiale... Oare ce ne lipseşte în această lume ca sa fim atât de dispuşi să luam totul de la început, iar şi iar, cu un fel de veşnică speranţă că secvenţa următoare va fi mai bună, eventual mai distractivă, mai excitantă? Hollywood-ul a înţeles demult acest lucru şi în filmele sale, la fiecare 45 de secunde, intervine o nouă descărcare de adrenalină, întreaga naraţiune este o succesiune de începuturi nervoase... Iată punctul de plecare al romanului meu, în care încerc să observ evoluţia unui nou tip de drog social: dependenţa de iluzia începutului. Şi de ce să nu scriu, într-o lume în care doar începuturile sunt tentante, un roman format numai din începuturi?", spune Matei Vişniec, despre volumul "Negustorul de începuturi de roman", potrivit site-ului editurii Cartea Românească.

Matei Vişniec a scris cinci romane, cinci volume de poezie şi un număr impresionant de piese de teatru, care au dat naştere la multe montări, în România şi în străinătate, se arată pe site-ul Cartea Românescă. Numele său a figurat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1987, trăieşte mai mult în Franţa şi o parte dintre piesele sale au fost scrise, de atunci încoace, în limba franceză. El este însă omul care se simte bine între două ţări, doua limbi şi două culturi. Una dintre vocaţiile sale este aceea de a construi "poduri culturale" între ţara în care s-a născut şi ţara adoptivă unde lucrează, de altfel, pentru secţia română a postului Radio France Internationale. Numeroase premii au recompensat cele aproape cinci decenii de când Matei Vişniec lucrează pe teritoriul cuvântului. În România a fost premiat de Uniunea Scriitorilor şi de Academia Română, dar şi de alte instituţii, precum şi de diferite publicaţii, printre care Observator cultural şi Ziarul de Iaşi. În Franţa i s-au decernat premii la Festivalul de la Avignon, iar, în 2009, Premiul European pentru întreaga activitate de către Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici.

de Dorina Calin
sursa: mediafax 

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Mike Yung, o voce extraordinară (artist al străzii, NY)

 <iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/GrHfWKeTDEI?start=2" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/K-N8W3s2yYQ" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>