Cărţi care au prezis viitorul. Cele mai interesante descoperiri anticipate de scriitori

De la Jules Verne, până la H.G. Wells ori Arthur C. Clarke, mulţi dintre autorii de romane ştiinţifico-fantastice au anticipat viitorul. Care sunt cele mai interesante descoperiri şi invenţii prezise de scriitori.

Autori ca Arthur C. Clarke sau Jules Verne au pus bazele literaturii ştiinţifico-fantastice, în secolul al XIX-lea. Romanele acestora au anticipat şi au inspirat multe dintre invenţiile şi descoperirile ştiinţifice ulterioare. Cei doi nu sunt însă singurii scriitori ale căror opere prezic viitorul ştiinţei cu o precizie uluitoare. Bussines Insider a alcătuit o listă cu cele mai interesante profeţii făcute de autori în romanele lor, care s-au îndeplinit.
  • H.G. Wells
Patru dintre cărţile lui H.G. Wells apar pe lista previziunilor, fiind cel mai prezent dintre autorii incluşi. Născut în Anglia, la jumătatea secolului al XIX-lea, scriitorul este cunoscut pentru romane ca Războiul Lumilor, Maşina Timpului ori Omul Invizibil, care au vândut numeroase exemplare şi au fost adaptate pentru radio, pentru micul şi marele ecran ori pentru scenă. Volumul When the Sleeper Wakes, Când se va trezi Cel-Care-Doarme, scris în 1899, anticipează apariţia uşilor automate, cu senzori de mişcare. Acestea au fost inventate în 1960, la 61 de ani de la romanul lui Wells.

De asemenea, folosirea tancurilor în război a fost anticipată de Wells în 1903, în The Land Ironclads, Curasate terestre. Primele blindate pe şenile au fost trimise în luptă în timpul primului război mondial, în 1916, la 13 ani de la publicarea romanului. O altă predicţie a scriitorului este introducerea bombelor atomice, în The World Set Free, Lumea eliberată, publicată în 1914. Prima bombă atomică folosită în război, a fost lansată asupra Hiroshimei, în 1945, la 31 de ani de apariţia cărţii. Men like Gods, Oamenii ca zeii, publicată în 1924, anticipează introducerea mesageriei vocale. Aceasta a devenit populară abia în anii '80.
  • Jules Verne
Cărţile lui Jules Verne, poet, scriitor şi dramaturg francez, născut în 1828, apar de trei ori pe lista alcătuită de Business Insider. Verne nu numai că a anticipat descoperirile viitoare, dar a şi influenţat cursul istoriei, romanele lui reprezentând o inspiraţie reală pentru oamenii de ştiinţă. Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, spunea că a fost serios influenţat de 20.000 de Leghe sub Mări, publicată în 1870. Cartea a fost o sursă de inspiraţie şi pentru William Beebe, biolog marin, Ernest Shackleton, explorator polar, Robert Ballard, oceanograf, ori pentru celebrul Jacques Cousteau. Submarinul electric, pe care îl anticipează romanul, a fost inventat în 1960, la 90 de ani de la publicare. 

De la Pământ la Lună, apărută în 1865, a servit drept sursă de inspiraţie pentru Konstantin Ţiolkovski, Hermann Oberth şi Robert Goddard, care au pus bazele astronauticii şi au contribuit la dezvoltarea primelor rachete. Frank Borman, Jim Lovell şi William Anders, membri ai echipajului Apollo 8, primul care a ajuns pe orbita Lunii, au spus că Jules Verne este "în mod real, unul dintre pionierii erei spaţiale". Modulele spaţiale lansate din Florida, care amerizează în ocean la revenirea pe Pământ, au fost folosite pentru prima oară în 1969, la 104 ani de la publicarea romanului. Pânzele solare, descrise în carte, au fost introduse de agenţia spaţială japoneză JAXA, în 2010, la 145 de ani de la apariţia cărţii. 

O zi din viaţa unui ziarist american în anul 2889 anticipează "reclamele atmosferice" - scrisul pe cer - apărute după 26 de ani, în 1915, la un miting aviatic, în San Francisco, dar şi apelurile video, introduse peste 75 de ani, la Târgul Mondial de la New York. Alţi oameni de ştiinţă, exploratori şi pionieri influenţaţi de operele lui Jules Verne sunt Alberto Santos-Dumont, inventatorul dirijabilului,  Igor Sikorski, inventatorul primului elicopter produs în serie,  Richard Byrd, aviator şi explorator polar, Edwin Hubble, astronom şi cosmolog american, speologii Édouard-Alfred Martel şi Norbert Casteret, exploratorul polar Fridtjof Nansen, inventatorul Guglielmo Marconi, ori Yuri Gagarin, primul om în spaţiul cosmic.
  • Arthur C. Clarke
Scriitorul britanic Arthur C. Clarke, născut în 1917, la Minehead, apare pe lista predicţiilor de trei ori. 2001: O Odisee Spaţială, ecranizată de Stanley Kubrick, anticipează apariţia sateliţilor de comunicaţii, încă din 1951, cu 14 ani înainte de lansarea primului satelit. The City and the Stars, Oraşul şi Stelele, publicată în 1956, intuieşte apariţia realităţii virtuale, cu 10 ani înaintea introducerii primului simulator de zbor vizual. Arthur C. Clarke are meritul de a fi prezis şi lansarea turismului spaţial, în A Fall of Moondust, în 1961. Multimilionarul Dennis Tito a devenit primul turist spaţial, în 2001, la 39 de ani de la romanul lui Clarke, atunci când a petrecut o săptămână pe Staţia Spaţială Internaţională.

Ceilalţi autori ale căror romane sunt incluse de Business Insider pe lista previziunilor impresionante în domeniul ştiinţei şi al descoperirilor sunt, în ordinea cronologică a apariiţiei volumelor, următorii:
  • Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, 1735: Swift a anticipat, corect, faptul că planeta Marte are doi sateliţi naturali. Lunile lui Marte, Phobos şi Deimos, au fost descoperite în 1877, la 142 de ani de la publicarea romanului. Din punct de vedere al timpului scurs până la împlinirea ei, această predicţie este depăşită doar de pânzele solare, anticipate de Jules Verne cu 145 de ani înaintea lansării lor.

  • Edward Bellamy, Privind înapoi, 1888: Romanul lui Bellamy introduce "cărţile de credit", care funcţionau, mai degrabă, ca nişte carduri de debit. Cărţile de credit au fost inventate în 1950, la 62 de ani de la publicarea volumului.

  • Edwin Balmer şi William MacHarg, The Achievements of Luther Trant, 1910: Balmer şi MacHarg, fratele soţiei sale, au anticipat inventarea poligrafului, cu 11 ani înaintea apariţiei acestuia. Primul detector de minciuni a fost inventat de John Augustus Larson şi folosit de poliţiştii din Berkeley, California.

  • Hugo Gernsback, Ralph 124C 41+, 1911: Gernsback prezice, în mod corect, apariţia radarului, cu 24 de ani înaintea inventării acestuia. În acealaşi volum, autorul anticipează introducerea energiei solare, care a început să aibă aplicaţii practice peste mai mult de 60 de ani.

  • J.B.S Haldane, Dedal; sau ştiinţa şi viitorul, 1924: Haldane a prezis apariţia fertilizării in-vitro. Procedura a reuşit pentru prima oară abia în 1977, la 53 de ani după publicarea cărţii.

  • Aldous Huxley, Minunata lume nouă, 1932: Romanul lui Huxley, care descrie o societate futuristă distopică, menţionează folosirea unor medicamente care modifică starea de spirit şi a ingineriei genetice. Medicamentele antidepresive au fost introduse în 1950, la 18 ani de la volumul scris de Huxley, în timp ce prima manipulare a ADN-ului a avut loc la 40 de ani de la publicarea cărţii, în 1972.

  • George Orwell, O mie nouă sute optzeci şi patru, 1949: Celălalt roman celebru care înfăţişează un viitor sumbru, distopic, a fost scris de Orwell în 1948 şi publicat un an mai târziu. Ideea unui guvern care îşi spionează atent cetăţenii a fost confirmată peste 65 de ani, odată cu scandalul domestic în care a fost implicată Agenţia de Securitate Naţională din Statele Unite (NSA).

  • Ray Bradbury, Fahrenheit 451, 1953: Bradbury anticipează folosirea căştilor audio introduse în urechea externă. Acestea au fost lansate la mai mult de cincizeci de ani de la publicarea volumului.

  • Robert Heinlein, Străin în ţară străină, 1961: Romanul lui Heinlein a menţionat pentru prima dată paturile cu apă. Patentul pentru acest gen de saltele a fost obţinut abia zece ani mai târziu.

  • John Brunner, Zanzibar, 1969: Volumul scris de Brunner intuieşte corect multe dintre evenimentele viitoare, în special pe cele de ordin social, economic şi politic. Pe lângă televiziunea prin satelit, maşinile electrice şi imprimantele laser, romanul anticipează formarea Uniunii Europene, decriminalizarea marijuanei, declinul economic al oraşului Detroit şi lupta împotriva industriei de tutun.

  • Martin Caidin, Cybrog, 1972: Caidin prezice folosirea membrelor bionice, cu 41 de ani înaintea introducerii acestora. Recent, specialiştii au realizat primele proteze bionice, care înlocuiesc membrele amputate ale pacienţilor.

  • Douglas Adams, Ghidul Autostopistului Galactic, 1980: Romanul lui Adams prezintă un dispozitiv care realizează traduceri audio în timp real. Anul acesta a început dezvoltarea unor aplicaţii pentru telefoanele mobile care îndeplinesc aceeaşi funcţie, la 34 de ani de la publicarea volumului.

  • William Gibson, Neuromantul, 1984: William Gibson a anticipat, în mod corect apariţia ciberspaţiului şi a hackerilor. Internetul a fost lansat la şapte ani după ce volumul său a fost publicat.

  • Ray Kurzweil, Epoca maşinilor inteligente, 1990:  Volumul lui Kurzweil prezice că, în viitor, computerele vor învinge oamenii la şah. În 1996, computerul Deep Blue, realizat de IBM, a devenit primul calculator care a câştigat o partidă împotriva unui campion mondial la şah, contra rusului Gary Kasparov. Acesta şi-a luat revanşa în următoarele partide şi a câştigat meciul. Un an mai târziu însă, Deep Blue l-a învins, din nou, pe Kasparov, de data aceasta câştigând două partide şi obţinând trei remize. Deep Blue a devenit primul computer care a câştigat un meci împotriva unui campion mondial.

    de Gabriel Burete
 sursa: mediafax.ro