Când folosim „datorită”, când „din cauza”? „Șansa” de a căuta în dicționare ne poate oferi răspunsul

Există batalioane de vorbitori care, în perfectă necunoştinţă de cauză, conferă vocabulei „şansă" conotaţii negative. Cine are curiozitatea de-a se uita în dicţionar descoperă că „şansă" înseamnă „circumstanţă favorabilă, posibilitate de succes, de reuşită; noroc". Prin urmare, o înşiruire de formule pozitive.

Şansa nu este nimic altceva decât posibilitatea de-a fructifica o conjunctură, de-a obţine foloase de pe urma ei. Şi totuşi, destui vorbitori se încăpăţânează să folosească termenul „şansă" în formulări care sunt fundamental greşite.

De exemplu: „Dacă nu va face urgent transferuri, Rapid Bucureşti va avea mari şanse să retrogradeze."

„În cazul în care bolnavul nu e operat în maximum trei ore, are şanse să-şi piardă viaţa."

„Ca urmare a ploilor din ultima vreme, există şansa unor noi inundaţii şi alunecări de teren."

„Violenţele din noaptea trecută arată că şansele unui război în regiune sunt mai mari pe zi ce trece."

Spuneam despre „şansă" că are un sens eminamente pozitiv. Or, în cele patru formulări de adineauri, am vorbit despre o retrogradare, un deces, nişte inundaţii şi un război. Adică patru lucruri de nedorit.
Vorbitorii care pervertesc în acest fel limba română confundă şansa cu probabilitatea şi posibilitatea - termeni care au şi conotaţii pozitive, şi conotaţii negative. Dacă vom face modificările cuvenite în cele patru enunţuri, vom avea şi forma corectă, după cum urmează:

„Dacă Rapid nu va face urgent transferuri, probabil că va retrograda".

„În cazul în care bolnavul nu e operat în maximum trei ore, există posibilitatea decesului."

„Ca urmare a ploilor din ultima vreme, există posibilitatea unor noi inundaţii şi alunecări de teren."

„Violenţele din noaptea trecută arată că probabilitatea unui război în regiune este mai mare pe zi ce trece."

„Datorită” vs „din cauza” 

Pe acelaşi palier al proastei întrebuinţări a cuvintelor se găsesc „datorită" şi „din cauza", pe care teama de dicţionar a unora le face, în mod greşit, interşanjabile. Şi în acest caz lucrurile sunt (sau ar trebui să fie) limpezi. „Datorită" are o conotaţie pozitivă, „din cauza" are o conotaţie negativă.

Asta înseamnă că e greşit să spunem „Matei n-a intrat la medicină datorită notei mici de la biologie". Corect este, de bună seamă, „Matei n-a intrat la Medicină din cauza notei mici de la biologie". La fel, e greşit să spunem „Ieşencele au câştigat dubla manşă din cauza setaverajului superior". Formula corectă este „Ieşencele au câştigat dubla manşă datorită setaverajului superior".

Pledoarie pentru dicționar 

Există oameni - destul de mulţi, din păcate - care folosesc dicţionarul doar proptindu-l în uşă când e curent şi bate vântul prin casă. Altminteri, acest obiect greu, pătrăţos şi incomod rămâne în general nefolosit. Atâta doar că, într-un fel straniu, dicţionarul e genul de obiect care produce efecte şi când nu te-atingi de el. În acest caz, distanţa dintre ignorare şi ignoranţă se comprimă, iar căderea în ridicol a vorbitorului care nu crede în dicţionarism e însoţită de o bufnitură dizgraţioasă. Cu atât mai mult cu cât avem acum la dispoziţie şi variantele electronice de tip dexonline.

Unii dintre semenii noştri percep uitatul în dicţionar ca pe-un semn de nesiguranţă, dacă nu cumva ca pe-o slăbiciune. Pentru ei, căutarea sensului corect al unui cuvânt e o metodă de-a te face de râs. Şi în fond, îşi spun aceşti oameni, are vreun rost să deschizi ditamai terfeloaga? Te-ajută la ceva?

Răspunsurile la cele două întrebări sunt, în ordine, „da" şi „da". Deschiderea dicţionarului te păzeşte de confuzii - fireşte, când ai semne de întrebare şi nu trăieşti ferecat în certitudini. Dilemele care privesc unul sau altul dintre cuvintele unei limbi se elucidează în câteva clipe. Singura condiţie e să vrei s-o faci. Iar dacă vrei, dicţionarul ţi-e prieten şi aliat.

De Digi24