SOS pentru cultură. În lipsa expertizelor, se pot pierde mii de cărţi rare şi clădiri din Oradea

Oradea veche - sursa foto

Mii de cărţi vechi de veacuri şi bijuterii arhitectonice construite la începutul secolului al XX-lea riscă să fie pierdute pentru totdeauna în Oradea. E o crimă culturală, spun specialiştii, care nu au bani pentru expertizare. Operaţiunea este necesară pentru introducerea cărţilor în patrimoniul naţional şi desemnării clădirilor drept monumente istorice. Doar aşa pot fi salvate aceste adevărate comori. 

La Biblioteca Judeţeană din Oradea sute de volume pot intra în patrimoniul naţional.

"135 de unităţi de bibliotecă de carte veche românească în chirilică, cărţi publicate între 1652-1826 şi 979 de unităţi de bibliotecă de carte veche străină tipărite între 1461 şi 1747", spune Ligia Mirişan, directorul Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai" din Oradea.

Printre acestea se numără patru incunabile, cărţi care datează de la începuturile tiparului, ţinute cu grijă într-un seif. O expertiză ar putea stabili valoarea fiecăruia la aproape un milion de euro. Însă, în lipsa unui raport de specialitate, în inventarul bibliotecii cărţile rare au o valore insignifiantă.

"Cronica de la Nurnberg din 1493 şi Defensorum Puratorum de la 1461, valoarea lor, are o valoare de 50 de lei, Fasciculus Temporum din 1479, care are o valoare de 100 de lei."

La fel cum nu există un inventar precis al cărţilor rare din Oradea, nu sunt nici bani pentru expertize. O cercetare de specialitate costă între 1 şi 10% din valoarea cărţii. Astfel, doar pentru cele 4 incunabule biblioteca ar trebui să plătească între 40 şi 400 de mii de euro.

Chiar dacă nu sunt la fel de scumpe, nici pentru expertizele necesare introducerii bijuteriilor arhitectonice ale oraşului pe lista monumentelor istorice nu sunt bani. Lista de aşteptare e lungă şi specialiştii apelează de ajutorul arhitecţilor şi la fonduri extrabugetare ca să poată clasa măcar trei clădiri într-un an.

"Avem o listă de 60 de case care cu siguranţă s-ar preta să fie clasate", spune Lucian Silaghi, directorul Direcţiei de Culte, Cultură şi Patrimoniu Bihor. "Dacă aş avea o baghetă fermecată şi aş avea o dorinţă, dorinţa ar fi ca cele 60 de case să aibă statutul de monumente istorice."

Odată intrate pe lista monumentelor istorice reabilitarea clădirilor nu se va mai face după bunul plac al proprietarilor, cu termopane, inox sau culori ţipătoare.

Dosarul necesar pentru clasarea clădirilor istorice înseamnă costuri cuprinse între 500 şi 1000 de euro. Direcţia de Culte, Cultură şi Patrimoniu primeşte de la minister un buget anual de 200 de mii de lei, bani care nu ajung nici măcar pentru plata celor 6 angajaţi şi pentru regia instituţiei.

reporter: Andrea Crişan
operatori: Tiberiu Catrişcău, Darius Pop

De Digi24