În nenumăratele articole omagiale în care s-a vorbit de-a lungul anilor
despre cosmopolitul Gregor von Rezzori, acesta fusese calificat drept
un cronicar al unei epoci apuse, jurnalist şi scenarist multitalentat,
autor sarcastic al unor piese radiofonice, romancier de mare succes şi
actor convingător. (A jucat, de pildă, în comedia western, realizată de
Louis Malles, „Viva Maria!”, din 1965, alături de Jeanne Moreau şi
Brigitte Bardeau, interpretînd rolul lui Diogène.)
În primul număr al anului 1959, revista „Der Spiegel” l-a catapultat pe Gregor von Rezzori în atenţia opiniei publice, dedicîndu-i un amplu articol şi publicîndu-i fotografia pe copertă. Tot acolo se vorbeşte şi se citează, pe larg, din romanul său „Povestiri din Magrebinia“. Acţiune romanului este plasată într-o ţară fictivă, dominată de un voievod cu trăsături balcanice. Von Rezzori, scria „Der Spiegel”, imitînd stilul ironic al autorului, este cel mai celebru fiu al Magrebiniei, şi în acelaşi timp, şi inventatorul acestei ţări, deşi el se considera un descendent al mentalităţii vechiului imperiu austro-ungar.
Pentru crearea acestei ţări inexistente – pentru care a inventat şi un soi de capitală fictivă, numită Cernopol – Gregor von Rezzori s-a folosit de propria sa experienţă biografică şi de amintirile legate de locurile natale.
Gregor von Rezzori s-a născut în anul izbucnirii primului război mondial la Cernăuţi, în capitala Bucovinei, dominată încă de spiritul multicultural al imperiului habsburgic. Străbunii săi au emigrat în secolul XVIII din Sicilia la Viena, iar de acolo s-au mutat mai tîrziu la Cernăuţi, unde tatăl viitorului scriitor fusese funcţionar.
După ce, în 1919, Bucovina a fost integrată României Mari, familia lui Rezzori primeşte cetăţenia română. El studiază la Bucureşti, Viena şi Berlin, face armata în România, apoi după anexarea provinciei de către URSS, primeşte cetăţenia sovietică. După terminarea războiului, von Rezzori a trăit în Germania federală, însă cu un paşaport fără cetăţenie. „Datorez oraşului meu de naştere, Cernăuţi, chiar dacă n-am locuit mult acolo, acea însuşire de a mă percepe ca o persoană fără greutate,” comenta ironic scriitorul statutul său de persoană fără cetăţenie. Abia după 40 de ani, în 1982, devine cetăţean austriac.
Lucrînd ani de zile pentru un post de radio din Hamburg, von Rezzori şi-a conceput iniţal „povestirile magrebine” ca radio-foiletoane, adunîndu-le apoi într-un volum. Fiind tradus în numeroase limbi, romanul devine un bestseller internaţional.
„Rezzori vine dintr-o ţară legendară, care oferă literaturii nemaipomenite izvoare de inspiraţie”, scria ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung” într-o cronică în care-l compara cu marii scriitori austrieci, Joseph Roth („Marşul lui Radetzky” - „Radetzkymarsch", „Cripta capucinilor” – „ Die Kapuzinegruft”) şi Franz Werfel („40 de zile de la Musa Dagh“ – „Die vierzig Tage des Musa Dagh”). Numeroşi critici l-au comparat şi cu o altă celebritate austriacă, cu Stefan Zweig, autorul memoriilor „Lumea de ieri” („Die Welt von gestern”), în care se evocă prăbuşirea unei epoci şi se articulează teama în faţa unei barbarii istorice care şi-a arătat colţii în 1933, odată cu venirea la putere a lui Hitler.
„Rîsul”, scria von Rezzori, „izgoneşte demonii”. Această propoziţie exprimă mai mult decît o simplă artă poetică, a fost arta vieţii unui bucovinean care a scris o literatură care respiră parfumul multicultural de odinioară.
Un articol de: William Totok
sursa: rfi.ro
În primul număr al anului 1959, revista „Der Spiegel” l-a catapultat pe Gregor von Rezzori în atenţia opiniei publice, dedicîndu-i un amplu articol şi publicîndu-i fotografia pe copertă. Tot acolo se vorbeşte şi se citează, pe larg, din romanul său „Povestiri din Magrebinia“. Acţiune romanului este plasată într-o ţară fictivă, dominată de un voievod cu trăsături balcanice. Von Rezzori, scria „Der Spiegel”, imitînd stilul ironic al autorului, este cel mai celebru fiu al Magrebiniei, şi în acelaşi timp, şi inventatorul acestei ţări, deşi el se considera un descendent al mentalităţii vechiului imperiu austro-ungar.
Pentru crearea acestei ţări inexistente – pentru care a inventat şi un soi de capitală fictivă, numită Cernopol – Gregor von Rezzori s-a folosit de propria sa experienţă biografică şi de amintirile legate de locurile natale.
Gregor von Rezzori s-a născut în anul izbucnirii primului război mondial la Cernăuţi, în capitala Bucovinei, dominată încă de spiritul multicultural al imperiului habsburgic. Străbunii săi au emigrat în secolul XVIII din Sicilia la Viena, iar de acolo s-au mutat mai tîrziu la Cernăuţi, unde tatăl viitorului scriitor fusese funcţionar.
După ce, în 1919, Bucovina a fost integrată României Mari, familia lui Rezzori primeşte cetăţenia română. El studiază la Bucureşti, Viena şi Berlin, face armata în România, apoi după anexarea provinciei de către URSS, primeşte cetăţenia sovietică. După terminarea războiului, von Rezzori a trăit în Germania federală, însă cu un paşaport fără cetăţenie. „Datorez oraşului meu de naştere, Cernăuţi, chiar dacă n-am locuit mult acolo, acea însuşire de a mă percepe ca o persoană fără greutate,” comenta ironic scriitorul statutul său de persoană fără cetăţenie. Abia după 40 de ani, în 1982, devine cetăţean austriac.
Lucrînd ani de zile pentru un post de radio din Hamburg, von Rezzori şi-a conceput iniţal „povestirile magrebine” ca radio-foiletoane, adunîndu-le apoi într-un volum. Fiind tradus în numeroase limbi, romanul devine un bestseller internaţional.
„Rezzori vine dintr-o ţară legendară, care oferă literaturii nemaipomenite izvoare de inspiraţie”, scria ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung” într-o cronică în care-l compara cu marii scriitori austrieci, Joseph Roth („Marşul lui Radetzky” - „Radetzkymarsch", „Cripta capucinilor” – „ Die Kapuzinegruft”) şi Franz Werfel („40 de zile de la Musa Dagh“ – „Die vierzig Tage des Musa Dagh”). Numeroşi critici l-au comparat şi cu o altă celebritate austriacă, cu Stefan Zweig, autorul memoriilor „Lumea de ieri” („Die Welt von gestern”), în care se evocă prăbuşirea unei epoci şi se articulează teama în faţa unei barbarii istorice care şi-a arătat colţii în 1933, odată cu venirea la putere a lui Hitler.
„Rîsul”, scria von Rezzori, „izgoneşte demonii”. Această propoziţie exprimă mai mult decît o simplă artă poetică, a fost arta vieţii unui bucovinean care a scris o literatură care respiră parfumul multicultural de odinioară.
Un articol de: William Totok
sursa: rfi.ro