Un roman neterminat, intitulat provizoriu „En agosto nos vemos”(„Ne vedem
în august”), scris de Gabriel García Márquez, laureat al premiului Nobel pentru
literatură, ar putea fi publicat post-mortem, după ce scriitorul columbian s-a
stins din viaţă joi, la vârsta de 87 de ani.
Noul roman scris de Gabriel García Márquez ar putea vedea lumina tiparului
doar dacă moştenitorii scriitorului columbian îşi vor da acceptul pentru
publicare.
Având circa 150 de pagini, romanul „En agosto nos vemos”(„Ne vedem în
august”) cuprinde cinci capitole şi are în prezent şase finaluri alternative.
Márquez a dorit iniţial să realizeze un volum de poveşti, două capitole din
carte fiind publicate deja în El Pais şi The New Yorker.
Romanul descrie viaţa unei femei în vârstă de 52 de ani, pe nume Ana
Magdalena Bach, căsătorită şi fericită, care, în fiecare lună din august, pe 16
mai exact, face o vizită la mormântul mamei sale de pe o insulă din Caraibe.
Timp de 28 de ani, ea face acelasşi gest ducând mereu la căpătâiul mamei sale
un buchet de gladiole şi povestindu-i detalii despre viaţa sa de familie.
Într-o zi însă, tot pe 16 august, ea cunoaşte un bărbat în hotelul în care se
cazase şi devine pentru prima dată infidelă.
„Márquez a fost pe punctul de a termina această carte, însă nu a făcut-o,
deoarece era un perfecţionist. I-a fost dificil să-l termine şi nu a dorit să
fie publicat până în acest moment", a spus editorul Claudio López
Lamadrid, de la Penguin Random House. O altă informaţie despre „En agosto nos
vemos”(„Ne vedem în august”) ar mai fi că acest volum încheie ciclul de romane
început de scriitorul columbian în 1985 cu „El amor en los tiempos del cólera”
(„Dragostea în vremea holerei”), „Del amor y otros demonios”(„Despre dragoste
şi alţi demoni”) - 1994 şi „Memoria de mis putas tristes” („Povestea târfelor
mele triste”) din 2004.
Gabriel García Márquez a murit joi la vârsta de 87 de ani din cauza unor
complicaţii provocate de o pneumonie, potrivit informaţiilor apărute în presa
străină. În ultima perioadă, scriitorul columbian a fost nevoit să îşi
diminueze numărul de apariţii publice din cauza stării sale precare de
sănătate.
Ziarul mexican El Universal a scris că Márquez se confrunta în ultimele
zile cu recidiva cancerului limfatic, afecţiune cu care fusese diagnosticat în
urma cu 15 ani. Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a dezminţit această
versiune spunând că scriitorul suferă de pneumonia. Familia nu a comentat
informaţiile din presă, precizând doar că starea autorului era la acel moment
„foarte fragială”, dar „stabila”.
Citate
celebrele ale scriitorului columbian:
„Înţelepciunea
soseşte când nu ne mai serveşte la nimic”.
„Doar pentru
că cineva nu te iubeşte aşa cum vrei tu, nu înseamnă că nu te iubeşte cu toata
fiinţa sa”.
„Poate că
pentru lume eşti doar o singură persoană, dar pentru o persoană eşti întreaga
lume”.
„Problema
căsătoriei este că se termină în fiecare seară după ce faci dragoste, şi
trebuie să o reconstruieşti în fiecare dimineaţă înainte de micul dejun”.
„Spune
întotdeauna ce simţi şi fă ceea ce gândeşti. Dacă aş şti că asta ar fi ultima
oară când te voi vedea dormind, te-aş îmbrăţişa foarte strâns si l-aş ruga pe
Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară
când te voi vedea ieşind pe uşă, ţi-aş da o îmbrăţişare, un sărut şi te-aş
chema înapoi să-ţi dau mai multe. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când
voi auzi vocea ta, aş înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le
putea asculta o dată şi încă o dată până la infinit. Dacă aş şti că acestea ar
fi ultimele minute în care te-aş vedea, aş spune “te iubesc” şi nu mi-aş asuma,
în mod prostesc, gândul că deja ştii”.
Din întreaga literatură scrisă de autorul columbian Gabriel Garcia Marquez,
cele mai remarcabile opere rămân:
„Un veac de
singurătate“ Publicat pentru prima dată în 1967, romanul ''Un veac
de singurătate'' a fost cel care l-a consacrat pe autorul său ca fiind unul
dintre maeştrii narativei contemporane, aducându-i în 1982 Premiul Nobel pentru
literatură. Reeditarea romanului, într-o ediţie pentru biblioteca
dumneavoastră, reprezintă un eveniment literar de excepţie pe care vă sfătuim
să nu-l pierdeţi. Nu există nici timp, nici spaţiu. Generaţii, fapte, personaje
se amestecă între ele. O epocă se suprapune cu cealaltă, visul se confundă cu
realitatea, lucrurile evoluează, şi totuşi nimic nu pare a se schimba. Totul se
petrece la limita dintre tragic şi comic, dintre viaţă şi moarte. O lume
extravagantă, pe cât de indepărtată de a noastră, pe atât de familiară,
cuprinsă într-un vârtej de repere care se regăsesc în toate amintirile, în
toate istoriile marilor familii.
„Dragostea
în vremea holerei“ În tinereţe, Florentino Ariza şi Fermina Daza
trăiseră o pasionantă poveste de dragoste. Numai că viaţa îţi rezervă uneori
surprize... La început, când Florentino află că Fermina se va căsători cu un
doctor bogat, simte că viata lui s-a sfârşit. Deşi îţi găseşte echilibrul,
bucurându-se de succes în afaceri şi nu numai... (cele 622 de relaţii amoroase
ar putea confirma acest lucru), dragostea lui pentru Fermina rămâne la fel de
puternică. Aşa că, după 50 de ani, 9 luni şi 4 zile de despărţire, Florentino
îşi reînnoieşte declaraţia de dragoste în faţa femeii visurilor lui. I se va
mai oferi, oare, şansa unui nou început?
„Toamna
patriarhului“ „Toamna patriarhului“, romanul preferat al autorului,
după cum a mărturisit, transformă într-o poveste trepidantă şi încărcată de
accente vizionare periplul absurd al unui dictator singuratic şi grotesc.
Corupţia şi jocurile politice de culise, lupta pentru putere sunt teme
universale, extrem de actuale, care poartă amprenta distinctă şi inconfundabilã
a scriiturii lui Gabriel García Márquez.
„Generalul
în labirintul său“ Ultimele zile ale lui Simon Bolivar, eroul legendar
al Americii Latine, - o calatorie catre moarte într-un peisaj luxuriant. Ca
întotdeauna la Garcia Marquez, o lume plina de pitoresc în care evolueaza
personaje arhetipale cu sentimente inevitabile la fel de substantiale ca si
trasaturile lor fizice. După „Un veac de singuratate", un succes garantat.
„A trăi
pentru a-ţi povesti viaţa“ Cartea începe cu un episod din tineretea autorului,
pe la 20 de ani, când mama sa îl roagã sã o ajute sã vândã casa bãtrâneascã din
Aracataca. Marquez era la acea vreme un rãtãcitor, tocmai abandonase studiile
de drept si îsi petrecea timpul citind si scriind, fãrã sã fi stabilit ce fel
de scriitor doreste sã fie. Cãlãtoria cãtre casa pe care o pãrãsise la vârsta
de opt ani îi trezeste amintirile, inspiratia, indicându-i ce ar putea sã scrie
despre ea si sugerându-i, într-un fel, si cum sã scrie. „A trai pentru a-ţi
povesti viaţa“ este şi o cronicã a familiei. Marquez descrie atmosfera în care
creşte, rudele şi vecinii. De la tatãl sãu, telegrafistul, la hoarda în
continuã crestere de rude, la mama sa (care îl pãrãseste în 2002, ca si cum ar
fi pus punct cãrtii), la rudele mai îndepãrtate, fascinantul, si cu dragoste
descris, clan.
de Antonio Glodeanu si Corina Zorzor
Citeste mai mult: adev.ro/n4b8gj
Citeste mai mult: adev.ro/n4b8gj