Treceți la conținutul principal

Dicţionarul "Tezaur al limbii române", un succes al Academiei

Marţi, 8 aprilie, vor avea loc alegeri la Academia Română.

Profesorul Ionel Haiduc este cel care timp de opt ani, pe durata a două mandate, a condus această prestigioasă instituţie.

După ce a condus 8 ani Academia Română, profesorul Ionel Haiduc a declarat la RRA că este bucuros că în timpul mandatului său a fost finalizată lucrarea "Tezaur al limbii române".

alexandru-rusu
Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Foto: Academia Română


Reporter (Alexandru Rusu): Pe 8 aprilie sunt alegeri, dumneavoastră sunteţi la finalul a două mandate, domnule academician. Haideţi să facem un bilanţ al acestor opt ani. Sunteţi mulţumit?

Ionel Haiduc: Vedeţi, opt ani, este o perioadă destul de lungă. S-au întâmplat multe în Academie. În general, sunt mulţumit, dar, ca întotdeauna, se mai putea face şi ceva în plus. Sunt unele reuşite importante, datorate colegilor, datorate colaboratorilor din conducerea Academiei, datorate institutelor noastre, dar totdeauna ai senzaţia că ceva a rămas nerealizat. O realizare importantă este încheierea dicţionarului "Tezaur al limbii române", la care s-a lucrat mai bine de 100 de ani, cu întreruperi, cu perioade de activitate mai lentă. În sfârşit, dicţionarul, în 19 volume, format mare, este disponibil. În aceşti ani s-a schimbat puţin şi înfăţişarea exterioară a Academiei. Parcul Academiei este un punct de atracţie, cred, în centrul Capitalei. Este de menţionat prezenţa tot mai activă a cercetătorilor români în publicaţiile internaţionale. Noi am pus mare preţ pe vizibilitatea ştiinţei româneşti în ştiinţa internaţională şi, cerând mereu colaboratorilor, cercetătorilor noştri, să publice nu numai în reviste de nivel naţional, ci şi în revistele internaţionale, cred că se poate observa o creştere substanţială. Sigur, există domenii în care este importantă publicarea în ţară, domenii umaniste - limbă, istorie -, dar sunt domenii în care trebuie să fim prezenţi în literatura ştiinţifică internaţională.

Audio: Interviul integral cu profesorul Ionel Haiduc.

Reporter: Domnule profesor, pentru că sunteţi la finalul mandatelor de preşedinte al Academiei, spuneţi-mi, există vreun proiect pe care îl veţi lăsa, să zicem, moştenire şi l-aţi dori încheiat de următorul preşedinte?

Ionel Haiduc: Da, este o întrebare interesantă, poate chiar dificilă. Ar fi de dorit să realizăm un muzeu al Academiei. Există acest proiect şi există idei concrete; există dorinţa de a avea o librărie a Academiei, pentru a putea asigura difuzarea publicaţiilor noastre în condiţii mai bune. O realizare importantă cred că, în opt ani, a fost creşterea salariilor cercetătorilor. Ar fi de dorit ca să poată fi mărite salariile cercetătorilor de pe treptele doi, trei, patru, care sunt prea mici în comparaţie cu salariile cercetătorilor de pe treapta întâia - CS1, cum îi numim.

Reporter: Domnule profesor, vă mulţumesc din suflet pentru acest interviu. Şi daţi-mi voie să vă mulţumesc şi pentru tot ceea ce aţi făcut timp de opt ani la conducerea Academiei Române.

Ionel Haiduc: Vă mulţumesc şi eu. Am încercat să facem tot ce credeam că trebuie făcut. Am colaborat bine cu colegii din conducerea Academiei, cu membrii Biroului, vicepreşedinţi, secretari generali. Am avut o atmosferă bună de conlucrare şi sper ca aceasta să se prelungească şi în mandatul viitoarei echipe de conducere.

Reporter: Daţi-mi voie să vă urez totodată succes în activitatea de cercetare pe care veţi continua să o desfăşuraţi la Academia Română.

Ionel Haiduc: Vă mulţumesc.

scrisă de Alexandru Rusu
sursa

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu