Limba maghiară poate deveni oficială în instanță

Pe 29 octombrie s-a îndeplinit termenul de adoptare tacită a unui proiect de lege iniţiat de doi deputaţi UDMR prin care se dorea oficializarea utilizării limbilor minorităţilor naţionale în cadrul proceselor judiciare. Astfel, limba maghiară are mari şanse să devină a doua limbă oficială în justiţie.

Marton Arpad şi Mate Andras au iniţiat o propunere legislativă pentru punerea în aplicare a prevederilor art.9 Justiția al Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare conform Legii de ratificare nr.282/2007. Proiectul stipulează că judecătorii şi procurorii stagiari pot da un test de competenţă lingvistică în limba unei minorităţi, iar dacă trec testul, "au prioritate în alegerea posturilor de la judecătoriile în a căror rază minoritatea naţională respectivă are o pondere semnificativă", potrivit rtv.net.

Mai mult, necunoaşterea limbii unei minorităţi poate deveni un obstacol pentru cel care doreşte să-şi exercite meseria într-o zonă în care minoritatea respectivă are o pondere semnificativă. "Pentru posturile vacante care necesită cunoaşterea limbii unei minorităţi naţionale pot participa doar candidaţii care au susţinut un examen de cunoaştere a limbii minorităţii naţionale respective", stipulează proiectul respectiv.

În al treilea rând, cererile şi probele într-un dosar vor putea fi depuse şi în limba minorităţilor, iar cheltuielile de traducere ar urma să fie suportate de către bugetul de stat.

Propunerea a fost avizată negativ de către Guvern şi de către Consiliul Superior al Magistraturii. În punctul de vedere al CSM, se arată că România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin semnarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, întrucât fiecare cetăţean român are posibilitatea să se exprime în faţa unui tribunal în limba maternă, prin intermediul unui interpret.

De asemenea, prevederile proiectului exced limitele contituţionale. Astfel, articolul 128 prevede că "(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice. (3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi. (4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit."

Camera Deputaţilor nu este , însă, for decizional, Senatul având posibilitatea de a amenda sau de a respinge legea.

scrisă de Cristian Blănuţă
sursa