Conferinta de presa prilejuita de readucerea în tara, din Marea Britanie, a unor monede dacice de o valoare exceptionala
Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia si Muzeul National de Istorie a României anunta organizarea unei conferinte de presa exceptionale cu prilejul aducerii în tara a unor lot important dintr-un mare tezaur monetar dacic, recuperat recent din Marea Britanie, ca mijloc material de proba, urmare a cooperarii fructuoase cu autoritatile judiciare britanice, în cadrul conventiei de asistenta judiciara reciproca între statele Uniunii Europene. Readucerea în tara a 145 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson reprezinta încununarea a trei ani de munca, la care au participat magistrati de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, ofiteri de politie, functionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si experti de la Muzeul National de Istorie a României, precum si omologi ai lor din Marea Britanie.
Conferinta de presa va avea loc la Muzeul National de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucuresti în data de 8.11. 2013, orele 13.15. La conferinta de presa vor participa domnii: Titus Corlatean — ministrul afacerilor externe, dr. Augustin Lazar — procurorul general al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu — directorul general al Muzeului National de Istorie a României, precum si alti oficiali ai instituțiilor implicate în procesul de recuperare si repatriere a pieselor.
Pâna în prezent s-au desfasurat 11 operatiuni de recuperare si repatriere a pieselor mijloace materiale de proba, apartinând tezaurelor dacice sustrase: bratari de aur, piese numismatice si arheologice, din aur si argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, doua în 2012 si doua în 2013). Actiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Conventiei UNIDROIT sau a Conventiei europene de asistenta judiciara reciproca, din Franta, Elvetia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. Ca urmare a acestor actiuni au fost readuse în tara, urmând a se pronunta în continuare asupra lor instantele de judecata: 13 bratari dacice regale de aur, cântarind 12,633 kg, doua umbones de scuturi de parada regale dacice din fier, decorate cu reprezentari de animale reale si fantastice, 289 monede de aur si argint, precum ?i 14 podoabe dacice de aur. Acestora li se adauga alte 142 monede dacice de aur de tip Koson si cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emisi în secolele II-I a.C., la Tomis si Callatis, un depozit de unelte si arme de fier, precum si 73 monede de argint si bronz, recuperate de autoritatile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 si 2013.
Cele 145 monede din aur dacice, readuse în țara acum, sunt stateri emisi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmasii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei — Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese apartin variantei cu monograma pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fara monograma.
Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionând numele suveranului emitent. Monedele au fost batute din aur rafinat si aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt exceptional, datorita acestor monede, cunoastem azi mai multe nu numai despre istoria politica, dar si despre viata economica, sociala sau arta si religia Daciei în anii care au urmat disparitiei lui Burebista.
Conform datelor existente în prezent, toate aceste monede extrem de rare au fost obtinute, în mod ilicit, de catre persoane implicate în activitati ilegale de detectii si sapaturi în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România si puse în vânzare pe piata internationala numismatica din Europa si SUA.
Cele 145 monede dacice de aur de tip Koson, recent readuse în țara, vor fi expuse, în premiera, cu prilejul conferintei de presa, urmând, ca apoi, sa fie prezentate si publicului în cursul lunii noiembrie, la o data care va fi comunicata ulterior.
sursa: agerpres
6 noiembrie 2013
Peste 140 de monede dacice extrem de rare au fost recuperate din Marea Britanie unde ajunsesera in mod fraudulos
Un lot important de 145 de kosoni dacici din aur a fost
recuperat din Marea Britanie si urmeaza a fi expus publicului in luna
noiembrie, a anuntat Muzeul National de Istorie a Romaniei. Aceste
monede extrem de rare au fost obtinute, in mod ilicit, de catre persoane
implicate in activitati ilegale de detectii si sapaturi in zona
Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase in mod clandestin din
Romania si puse in vanzare pe piata internationala numismatica din
Europa si SUA.
Cele 145 monede din aur dacice, readuse in tara acum, sunt stateri emisi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmasii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei ￢ Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese apartin variantei cu monograma pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fara monograma.
Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionand numele suveranului emitent. Monedele au fost batute din aur rafinat si aluvionar (provenit din Dacia), in atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, in jurul anilor 44-29 a. C. Fapt exceptional, datorita acestor monede, cunoastem azi mai multe nu numai despre istoria politica, dar si despre viata economica, sociala sau arta si religia Daciei in anii care au urmat disparitiei lui Burebista.
La intreaga actiune de recuperare au participat magistrati de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, ofiteri de politie, functionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si experti de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, precum si omologi ai lor din Marea Britanie.
Ca si bilant, pana in prezent s-au desfasurat 11 operatiuni de recuperare si repatriere a pieselor apartinand tezaurelor dacice sustrase: bratari de aur, piese numismatice si arheologice, din aur si argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru in 2007, una in 2008, una in 2009, una in 2011, doua in 2012 si doua in 2013).
Actiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Conventiei UNIDROIT sau a Conventiei europene de asistenta judiciara reciproca, din Franta, Elvetia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie.
Ca urmare a acestor actiuni au fost readuse in tara, urmand a se pronunta in continuare asupra lor instantele de judecata: 13 bratari dacice regale de aur, cantarind 12,633 kg, doua umbones de scuturi de parada regale dacice din fier, decorate cu reprezentari de animale reale si fantastice, 289 monede de aur si argint, precum si 14 podoabe dacice de aur.
Acestora li se adauga alte 142 monede dacice de aur de tip Koson si cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emisi in secolele II-I a.C., la Tomis si Callatis, un depozit de unelte si arme de fier, precum si 73 monede de argint si bronz, recuperate de autoritatile judiciare pe teritoriul Romaniei, intre anii 2009 si 2013.
Cele 145 monede din aur dacice, readuse in tara acum, sunt stateri emisi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmasii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei ￢ Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese apartin variantei cu monograma pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fara monograma.
Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionand numele suveranului emitent. Monedele au fost batute din aur rafinat si aluvionar (provenit din Dacia), in atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, in jurul anilor 44-29 a. C. Fapt exceptional, datorita acestor monede, cunoastem azi mai multe nu numai despre istoria politica, dar si despre viata economica, sociala sau arta si religia Daciei in anii care au urmat disparitiei lui Burebista.
La intreaga actiune de recuperare au participat magistrati de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, ofiteri de politie, functionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si experti de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, precum si omologi ai lor din Marea Britanie.
Ca si bilant, pana in prezent s-au desfasurat 11 operatiuni de recuperare si repatriere a pieselor apartinand tezaurelor dacice sustrase: bratari de aur, piese numismatice si arheologice, din aur si argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru in 2007, una in 2008, una in 2009, una in 2011, doua in 2012 si doua in 2013).
Actiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Conventiei UNIDROIT sau a Conventiei europene de asistenta judiciara reciproca, din Franta, Elvetia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie.
Ca urmare a acestor actiuni au fost readuse in tara, urmand a se pronunta in continuare asupra lor instantele de judecata: 13 bratari dacice regale de aur, cantarind 12,633 kg, doua umbones de scuturi de parada regale dacice din fier, decorate cu reprezentari de animale reale si fantastice, 289 monede de aur si argint, precum si 14 podoabe dacice de aur.
Acestora li se adauga alte 142 monede dacice de aur de tip Koson si cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emisi in secolele II-I a.C., la Tomis si Callatis, un depozit de unelte si arme de fier, precum si 73 monede de argint si bronz, recuperate de autoritatile judiciare pe teritoriul Romaniei, intre anii 2009 si 2013.