Treceți la conținutul principal

Uniunea Editorilor din Romania: Exista ingrijorarea ca nici la anul nu vor fi manuale noi pe bancile elevilor

Manualele digitale si manualele tiparite conform noilor programe este posibil sa nu ajunga pe bancile elevilor nici in septembrie anul viitor, au avertizat reprezentantii Uniunii Editorilor din Romania (UER), precizand ca Ministerul Educatiei nu a aprobat nici pana acum metodologia pe baza careia acestea sa fie dezvoltate. "Cred ca in cateva luni putem digitiza un manual pe baza continutului existent pornind de la propunerilor Ministerului", a declarat Alexandra Craciunoiu, reprezentant SIVECO. Paul Balogh, managing partner la Read Forward, companie care a realizat primul manual digital in limba romana, a sustinut ca pariaza pe tehnologia HTML. "Este o platforma pe care noi am facut-o, functioneaza deja in clasele Samsung din Romania", a afirmat acesta.

Uniunea Editorilor din Romania (UER) a organizat joi, 24 octombrie, o dezbatere pe tema "Manuale si auxiliare in perspectiva clasei digitale". Amintim ca la inceputul lunii septembrie ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a anuntat ca digitalizarea scolilor va face obiectul unui proiect pe fonduri structurale care este pregatit acum la minister, proiect de peste 100 milioane euro. Digitalizarea scolilor se va face in doua faze: mai intai vor exista in toate clasele I si a II-a videoproiectoare si PC-uri, iar apoi etapa cea mai costisitoare va consta in punerea unei tablete in fiecare banca, a sustinut ministrul. Detalii aici

Gabriel Ispas, secretarul general adjunct in Ministerul Educatiei, a anuntat in august intr-un interviu acordat HotNews.ro ca licitatia pentru manualele digitale va fi lansata in luna septembrie. Nici pana in prezent aceasta licitatie nu a fost lansata, si nici metodologia finala privind evaluarea/reevaluarea, aprobarea, achizitionarea si gestiunea manualelor scolare in invatamantul preuniversitar nu a fost publicata. Detalii aici


Claudiu Istrate
Foto: Agerpres
Claudiu Istrate, reprezentant Uniunea Editorilor din Romania (UER): Pana la aceasta ora nu avem metodologia aprobata, nu cunoastem calendarul
  • Contextul acestei dezbateri este o ingrijorare a celor care se mai incumeta sa mai faca astazi manuale ca nici la anul nu vor fi manuale noi pe bancile elevilor.
  • Pana la aceasta ora nu avem metodologia aprobata, nu cunoastem calendarul, nu cunoastem multe din elemente. Ceea ce stim cu siguranta este ca Ministerul Educatiei Nationale are un proiect, el este sustinut de o strategie si de un program al Uniunii Europene care vizeaza informatizarea, digitalizarea invatamantului. Bani se pare ca daca acum nu sunt, se pare ca se vor gasi.
  • Ceea ce inseamna ca acest santier mare care nu inseamna numai manualul digital, ci toata dotarea necesara, pregatirea cadrelor, informatizarea cu internet de mare viteza, platforma de manuale, samd. probabil ca la un moment dat va incepe.
  • Ceea ce au solicitat si editorii, dar si ceilalti producatori este de a vedea in ce masura in acest moment calendarul initial mai este valabil. In ce conditii mai putem vorbi despre acesta? (...)
  • Nu ne-am opus si nu ne opunem proiectului initiat de Minister de a realiza noi manuale. Niciodata nu a fost vorba. Nimeni dintre editori nu a rostit acest cuvant, nici macar in particular. Vedem care este mersul, care este tendinta, dar am solicitat ca acest lucru sa se faca transparent, in mod echilibrat si cu un timp suficient la dispozitie pentru realizarea acestor manuale, mai ales in componenta digitala, care pentru unii e mai noua, pentru altii deja au experimentat.
  • Sa presupunem ca maine se va aproba metodologia, ca maine vom sti bugetele, calendarul, este timp? Sunt conditiile propice pentru realizarea de noi manuale in asa fel incat manualele la 1 septembrie anul viitor sa fie pe bancile scolilor? A fost la un moment dat clasa I, a aparut a II-a si in niste declaratii am mai auzit si de a V-a, desi pentru a V-a nu a aparut programa scolara.
Alexandra Craciunoiu, reprezentant SIVECO: Cred ca in cateva luni putem digitiza un manual pe baza continutului existent
  • Noi facem manuale digitale de 2-3 ani pentru alte tari, Kazahstan, Dubai. Cred ca in cateva luni putem digitiza un manual pe baza continutului existent pornind de la propunerilor Ministerului, adica transforma tot continutul din manual, fotografiile in aplicatii interactive, filme, jocuri pentru copii, in cateva luni.
  • Am facut asta, dar nu pentru Romania. Putem face un manual digital de 160 de pagini in 4 luni.
  • Manualele din Dubai sunt folosite pe tablete cu Windows 8 si sunt interactive. Fiecare copil are tableta lui, au internet Wi-Fi, iar elevii folosesc tablete la fel cum ar folosi un manual, numai ca in loc de fotografii au experimente interactive, filme.
  • Avem niste demo-uri in limba romana.
  • Alt reprezentant SIVECO: In limba romana avem demo, nu am realizat un manual intreg. Am facut o incercare dupa specificatiile Ministerului, stiti foarte bine cand a lansat propunerea de manuale digitale, este doar demonstrativ, dupa programa scolara.
  • Manualele digitale respecta intocmai manualul tiparit. Noi nu il facem in scopul de a fi folosit exclusiv manualul digital in sala de clasa, ci pentru a fi complementar. Avem imaginea din manualul tiparit pe care elevul il are pe banca, si se transforma intr-o interactivitate. Si daca in manualul tiparit pot avea o singura imagine, in manualul digital pot avea o galerie de imagini prin care ii pot arata elevului mult mai multe imagini ca sa inteleaga fenomenul sau sa ii recreez un experiment samd. sau diverse jocuri prin care sa inteleaga mai bine ceea ce ii explic, nu numai sa citeasca. Si este complementar, nu este exclusiv manualul digital.
  • Cele pentru tarile straine pe care le-am lucrat sunt dupa specificatiile beneficiarului. De la clasa I pana la clasa a XII-a. Noi le-am facut de 3 ani, deci le si folosesc.
Paul Balogh
Foto: Hotnews
Paul Balogh, managing partner la Read Forward: Noi pariem pe tehnologia HTML
  • Toata lumea intreaba de costuri, dar suntem intr-o situatie destul de ingrata. In primul rand este un domeniu destul de la inceput, nu prea poti sa stii de costuri, in primul rand pentru ca nu stii Ministerul ce fel de manuale vrea.
  • Daca Ministerul va ramane pe ideea ca un PDF glorios e ceva interactiv, atunci va fi foarte simplu: toate editurile o sa dea din print un PDF si o sa rezolve problema. Costurile zero si rezultatele pe masura.
  • Daca vrem un manual care sa functioneze pe toate device-urile, nu doar in universul Apple cum e la noi sau Windows, adica sa mearga pe orice, atunci tehnologia trebuie sa fie de un alt tip.
  • Noi, de exemplu, pariem pe tehnologia HTML. Este o platforma pe care noi am facut-o, functioneaza deja in clasele Samsung din Romania si in Bulgaria si cat de curand in alte parti din lume. Asta e tehnologia pe care pariem noi.
  • In aceasta tehnologie, costurile manualelor pe care le-am facut noi pana acum au fost intre 5.000 de euro - cel mai micut, insemnand vreo 80 de pagini - si cel mai mare in HTML pe care l-am facut pana acum a fost 12.000 de euro. Dar suma nu inseamna mai nimic, pana la urma, pentru ca totul depinde de pana la ce nivel mergi cu simularile. Daca trebuie sa dezvolti un widget care iti face un experiment chimic, ca sa faci asa ceva inseamna o suma de costuri. Trebuie sa gandesti cum va functiona, apoi cum va functiona intr-un cadru de clasa.
  • Daca vom produce manuale digitale care sunt un fisier care va sta pe o tableta, n-am rezolvat mare lucru, pentru ca asta este o problema medicala. Daca vrem sa rezolvam doar o problema medicala, copiii sa nu mai care ceva greu si sa care ceva usor, atunci ok, vom da niste bani, avem niste PDF-uri si am rezolvat problema.
  • Dar asta nu e o rezolvare. Pasul este catre manuale care functioneaza in interiorul unei clase in chip colaborativ. Daca uitam cuvantul colaborativ, facem degeaba manuale digitale. Interactiv poate sa insemne o persoana in fata tabletei; eu cu tableta sunt intr-o relatie interactiva. Colaborativ e mai important decat interactiv aici.
  • Punctul esential este ca manualele digitale sa nu fie doar individuale. Daca sunt individuale vom avea doar relatii copil-tableta. Daca vrem sa fie colaborativ va trebui sa avem o relatie elev-tableta-profesor si elev-tableta-alti elevi. De aceea pariul nostru nu este in zona continutului, nu suntem o firma care produce continut. Nu ne intereseaza asta in primul rand. O facem cumva de nevoie. Dar nu e asta scopul nostru. Scopul nostru este sa avem o platforma HTML care sa functioneze in clasa. Pana acum, asta facem.
  • E utilizata in acest moment la Liceul Kretzulescu in Bucuresti, la un alt liceu din Sofia, la Politehnica Bucuresti si mai este utilizat la Universitatea Sofia din Bulgaria.
  • La 4 ani, daca unui copil ii puneti o tableta in fata, stie ce sa faca instantaneu.
  • Nu aveti nevoie de hardware specializat, nu trebuie sa va cumparati servere, nu trebuie sa va cumparati computere avansate, nu trebuie sa va cumparati tablete neaparat. Daca le aveti, e minunat, ca tabletele sunt directia de fapt. Dar orice aveti, cata vreme e legat la internet si are un browser modern functioneaza. Asa credem ca trebuie sa functioneze orice continut.
Reprezentant Softwin: Nu stim de fapt ce vrea Ministerul
  • Ideea acestei dezbateri este sa intelegem ce vrea ministerul, ca avem o metodologie care este/nu este in dezbatere publica. Fiecare dintre noi probabil a trimis ce parere are despre acel draft de metodologie si nu stim de fapt ce vrea Ministerul.
  • Ar fi pacat ca tocmai copiii acestia, care toata ziua sunt cu tableta, cu smartphone-ul in mana, ei asta stiu. Acum probabil vom avea problema sa ii apropiem de cartea scrisa, tiparita. Deci nu cred ca este o problema sa ii apropiem de calculator, de digital.
Boris Singer, director editura SIGMA: Posibil MEN intentioneaza sa acorde intreaga comanda unei companii care sa faca de toate
  • Ministerul nu ne spune ce vrea. Ne-a anuntat demult ca are intentia, dar nu am aflat. Poate ca ar trebui sa realizeze o dezbatere publica pe ce platforma, cu ce programe sau dezbaterea ar trebui sa se intample intre specialisti.
  • In orice caz, parerea noastra e ca ar trebui sa dea drumul la manuale asa cum sunt, dupa care sa ataseze continuturi digitale si orice alte forme pe care le vom cumpara bineinteles probabil prin licitatii pas cu pas.
  • Posibil MEN intentioneaza sa acorde intreaga comanda unei companii care sa faca de toate. Daca aceasta este intentia, o sa asistam cu interes si o sa ne dam aportul in masura in care se poate.
Claudiu Istrate, reprezentant UER: In momentul aparitiei metodologiei o sa analizam si noi si daca este nevoie o putem ataca chiar si in contencios
  • Nu stiu daca se poate spune asa, pentru ca cel putin eu unul monitorizez declaratiile, proiectele, intentiile ministerului pe aceasta zona si nu am sesizat sa fie ceva. Am discutat cu principalii actori in domeniu si toata lumea spune ca isi doreste co competitie libera, transparenta.
  • Sigur ca depinde foarte mult de cum face jocurile ministerul, dar noi n-o sa permitem.
  • In momentul aparitiei metodologiei o sa analizam si noi si daca este nevoie o putem si ataca, cum ghilimelele de rigoare, chiar si in contencios daca sunt elemente care strica aceasta competitie. Nu cred ca despre asta este vorba.
Mihai Penescu
Foto: Agerpres
Mihai Penescu, presedinte editura All, vicepresedinte UER: Se face aproape un an de cand discutam si intrebam aproape saptamanal Ministerul Educatiei ce se intampla si nu primim niciun raspuns
  • Editorii sunt foarte preocupati de acest subiect, si anume manualele digitale. Sunt preocupati pentru ca, dupa parerea mea, cu totii suntem intr-un domeniu de pionierat. In tari precum Germania si cele asemanatoare se lucreaza la produse digitale de vreo 20 de ani. Evolutia pe care eu o cunosc in Germania este de felul urmator: acum 20 de ani editorii mari educationali au cumparat cate o firma de soft si au pus-o la treaba pentru a face produse digitale. Nu cred ca cineva dintre ei si-a recuperat investitia. S-au produs lucruri minunate, sunt la un nuivel care pentru noi este Razboiul Stelelor, dar sunt in continuare eforturi pe cai paralele si de aici si finalizarea va fi peste zeci de ani, in sensul in care sa ai manuale digitale pentru toate disciplinele, cu toate continuturile, interactiv, interdisciplinar, samd.
  • Am avut ocazia sa discut cu un mare editor german de carte educationala de la care am retinut 2 lucruri: un experiment in Spania, pe tablete. O scoala si-a facut manuale digitale si le-a dat copiilor tablete si care dupa cateva luni a fost oprit experimentul pentru ca a fost un dezastru. Copiii si-au pierdut tabletele, le-au spart, si-au pierdut interesul. Asta este experimentul din Spania. Al doilea element: ei au materiale multimedia construite in ultimii 20 de ani, au experienta tabletelor si a multor device-uri si concluzia lor la momentul acesta este: ei considera ca scoala se face cu manual tiparit la care se ajuta cu elemente multimedia. Deci elemente multimedia, softurile educationale sunt un ajutor pentru manualul tiparit. Asta considera nemtii situatia momentului. Ce o fi peste 5 sau 10 ani este o alta discutie.
  • Noi, dupa parerea mea, suntem intr-o epoca de pionierat. Tehnologia avanseaza extrem de repede, avanseaza nefocalizat, sunt foarte multe cai pe care multe companii ataca, asta face ca si continutul sa fie divizat si continutul este mult in urma cu tehnologia. Munca la content este imensa.
  • Noi, ca tara, ar trebui sa avem un punct de plecare, sa avem un mic plan, o strategie realista care sa ia in seama tehnologiile existente, necesitatea si tintele pe care trebuie sa le atingem cu elevii, sa ia in seama starea scolii si costurile: ca timp, ca bani, ca efort uman.
  • Ministerul este singurul, conform legilor romanesti, care poate sa dea aceste cateva repere, sa creeze o mica strategie si sa le spuna tuturor care sunt tintele, ca noi pe urma sa stam impreuna, sa ne batem capul sa vedem ce putem face fiecare si in ce conditii. Ori noi acum ne intrebam unii pe altii. De asta regret enorm ca Ministerul nu are niciun reprezentant in aceasta dezbatere si nu da niciun raspuns la nicio intrebare din partea noastra sau a presei.
  • Se face aproape 1 an de zile de cand discutam si intrebam aproape saptamanal ce se intampla si nu primim niciun raspuns. Ministerul nu stie, asta e realitatea. Daca ma intrebati pe mine, eu nu cred ca este o persoana in minister care sa poata sa scrie o foaie de hartie cu ceea ce am spus eu acum: adica o mica strategie, un mic plan, un mic buget. Ce vor sa faca? pana nu vom avea asa ceva, vom ramane sa baltim asa cum baltim din 2006 nu s-a mai produs niciun manual, nici ala amarat pe hartie, si invatamantul romanesc nici nu mai stie unde este din punct de vedere al mijloacelor de invatamant fata de Europa.
  • In Frankfurt am vazut eforturile unei firme de IT care produce materiale educationale in 3D, lucru la care noi nu ne-am gandit. Si am vazut pe niste televizoare imense, la care iti pui ochelari 3D ca la cinema si cu o telecomanda
Claudiu Istrate, reprezentant UER:
  • Daca chiar maine domnul ministru ar aproba acea metodologie si daca si-ar respecta cuvantul dat ca va acorda 6 luni din momentul aprobarii metodologiei pentru realizarea proiectului de manual, asta ne duce pana inclusiv in aprilie. Luna mai i-ar trebui in mod absolut, o luna, domnului Mirescu [Silviu Cristian Mirescu, Directorul Centrului National de Evaluare si Examinare din subordinea Ministerului Educatiei - n.red.] ca sa le evalueze. Ajungem in iunie. Cand vor mai fi ele vazute de invatatori, cand se centralizeaza comenzile la scoala, la inspectorat, cand se anunta mai departe producatorul ca sa isi ia masuri sa le fabrice in varianta tiparita, in varianta digitala, aici iar sunt chestiuni pe care noi nu le stim - nici problematica dreptului de autor, nici problematica achizitiei nu este lamurita la nivelul ministerului, si se apropie toamna si de asta spuneam ca acest calendar anuntat de domnul ministru este in pericol.
  • Nu vrem sa fortam, probabil ca nu au fost de ajuns vreo 6 luni pentru elaborarea metodologiei, desi 70% din ea este cea veche, din 2006. Nu stiu, poate ca nu mai este urgenta sau s-a schimbat prioritatea, dar atunci trebuie sa stim si noi.
Ana Munteanu, editura Minerva, Asociatia Carte Scolara: Iarasi incepem cum nu trebuie, deci nu facem si finalitatile pe cicluri, ci doar inceputurile
  • In luna aprilie a pornit: facem manuale pentru clasa I, clasa a II-a, clasa a V-a, clasa a IX-a. La clasa a V-a si a IX-a nu avem nici pana in acest moment nici macar puse in dezbatere publica planurile cadru, nicidecum programele scolare.
  • Ca de obicei, opinia mea este ca iarasi incepem cum nu trebuie, deci nu facem si finalitatile pe cicluri, ci doar inceputurile, ceea ce cred ca este o trasnaie pentru ca totdeauna ne vom trezi cand ne apropiem de final ca aglomeram in ultimul manual din ciclu tot ceea ce ne-a scapat pe parcurs, nu noua editorilor - n-avem nicio vina, noi ne jucam la impuse. Daca programa este stramba, si manualul nostru va fi stramb sau schiop.
  • Apoi a pornit ideea ca facem manuale digitale incepand cu clasa I. Toti specialistii, inclusiv cei care se ocupa de manuale scolare la Siveco, directorul pe domeniu isi exprima opinia intr-un interviu ca n-ar trebui pana la 10 ani sa utilizeze foarte mult latura digitala. Clasa I este pentru socializare, deci nu vrem sa izolam in banca niste elevi care vor sta cu ochii in tableta, acasa la fel, sau in fata computerului, vor ajunge chiori, obezi, cocosati si in general insingurati.
  • In schimb, pentru aceasta varsta, pana la 10 ani este recomandat o ora pe zi sa stea copilul. Deci de ce vrem noi integral manuale de clasa I in varianta digitala? Noi, insemnand, ministerul. Oare nu ar trebui psihologii sa se ocupe de acest lucru. Cei de la Institutul de Stiinte ale Educatiei fug ca dracul de tamaie de a da un raspuns ori de cate ori cel putin asociatia noastra a incercat sa ii intrebe daca este optim sau nu este optim.
  • Varianta in care ministrul spune: nu dam tablete in prima parte, ci va fi un laptop si o tabla digitala, ce am facut, am schimbat creta cu o varianta pe care o proiectam? Ce facem cu retroproiectorul? Care este latura interactiva? Cu ce il amuza pe elev ca vede un film in loc sa-si dezvolte acea particica din creier pe care doar scrisul o dezvolta? Care este castigul?
  • Eu, ca editor, ma intreb: nu cumva peste 10 ani vor veni unii si ne vor pune la zid: oamenii astia de ce s-au lasat tarati in aceasta cursa dementa? Pentru ca va uita toata lumea ca un ministru a lansat un proiect, in schimv editorii sper ca vor trai si peste 10 ani, ei ca brand, si noi vom fi cei pusi la zid.
  • Deci noi trebuie sa-i aducem la masa discutiilor oneste, reale, profesionale.
Dane Karoly, director Editura Didactica si Pedagogica, vicepresedinte UER: Cred ca ar fi foarte benefic daca introducerea manualelor s-ar intampla in doi pasi
  • Cred ca decizia Ministerului sa introduca manuale digitale in invatamant este una luata si pana la urma se va materializa. Ceea ce ne lipseste editorilor de carte este experienta in acest domeniu, este clar. Unele edituri au inceput sa faca mici exercitii, dar putem sa le consideram doar niste exercitii de incalzire si nu neaparat reusite.
  • Dar lipseste experienta si a Ministerului, pentru ca a formula metodologia, caietul de sarcini pentru a anunta o licitatie nu este un lucru foarte simplu, mai ales daca este vorba despre o treaba pe care nu ai mai facut-o. Si manualele digitale evident ca nu au fost licitate pana in prezent.
  • Eu cred ca din acest motiv este intarzierea si nesiguranta aceasta pe care o constatam din partea Ministerului. De aceea cred ca ar fi foarte benefic daca introducerea lor s-ar intampla in doi pasi. Atunci cand se anunta licitatia pentru manualele noi, in pasul I sa se anunte licitatie pentru manuale pe hartie, cu conditia ca acele edituri care vor iesi castigatoare vor avea dupa aceea obligatia sa faca demersuri pentru digitalizare in termen de. Aici s-a spus si 4 luni, poate sunt si 6 luni, deci un criteriu rezonabil.
  • Din punctul de vedere al editurilor, in momentul de fata exista urmatoarea mare dilema: sa zicem ca se va anunta o licitatie pe manuale la care se pare ca trebuie sa ne prezentam concomitent cu manuale pe hartie si manuale digitale. Manualele pe hartie poate stim cum trebuie sa le facem, manualele digitale nu stim. Nu stim cum sa le facem, in cat timp sa le facem, cat vor cere pe ele, pentru ca fiind o licitatie va fi si lupta preturilor. Deci este o mare nebuloasa pentru noi si atunci daca, in schimb, eu sunt obligat sa digitalizez manualul doar dupa ce l-am castigat deja pe cel pe hartie, deja am un scop pentru care merita sa lupt si sa investesc. Cred ca aceasta ar fi cumva o strategie care ar putea da roade.
  • Dar trebuie sa recunosc ca eu deja am facut pasul in sensul ca am propus acest lucru Ministerului si nu mi se pare ca am avut mare succes.
Paul Balogh, managing partner la Read Forward:
  • Povestea cu imaginatia este unul dintre argumentele cele mai puternice impotriva digitalizarii sau utilizarii tehnologiei in scoli. Cred ca aveti dreptate totala daca va referiti la imaginatie in sensul operelor literare. Si nu cred ca trebuie inlocuita literatura cu filmul, asta clar.
  • Cred in schimb ca exista multe feluri de imaginatie si oricat de imaginativ ar fi un copil, cred ca nu poate sa isi reprezinte ce se intampla cu un triunghi cand este proiectat pe o sfera. Poate sa isi imagineze cat vrea, cata vreme nu are o experienta fie fizica, reala, fie una virtuala, adica reprodusa intr-un spatiu 3D undeva, nu are cum sa isi imagineze in ce conditii suma acelor unghiuri nu va mai fi 180. Asta voiam sa precizez apropo de imaginatie.
Mihai Penescu, editura All, vicepresedinte UER:
  • Eu nu am pledat impotriva digitalizarii si nu voi pleda niciodata, sunt fizician. E vorba de clasa I, primii pasi, cand copilul trebuie lasat cat mai liber.
Paul Balogh, managing partner la Read Forward:
  • Firmele de IT care se ocupa de educatie sunt cumva un soi de intermediari intre edituri, ministere, profesori, intr-un spatiu destul de haotic. Prin urmare avem niste asteptari de la acesti actori. De la Minister, de exemplu, varianta ideala ar sa fie transparenti, ceea ce nu prea au dovedit pana acum, am vazut toti tot felul de licitatii suspecte, iata nu au venit la dialog, dialogurile de la minister sunt destul de mimate, adica nu vedem consecintele lor. Deci prima problema pe care eu mi-as dori-o in raport cu Ministerul este sa fie transparent, sa vedem ce vrea, cand vrea, de ce vrea asa si nu altfel, cine sunt expertii pe care s-au bazat cand fac acele strategii.
  • A doua ar fi competenta: atunci cand un minister vine si iti propune manuale in format PDF, putem avea indoieli serioase despre competenta cu care acel document a fost creat.
  • Si editurile au pacatul lor: in Romania experimenteaza extrem de putin sau deloc. Nu poate Ministerul sa vina sa aiba nu situ ce viziune care sa functioneze perfect din ziua 1. Editurile ar trebui sa experimenteze atat cat pot. Unii pot sa cumpere firme IT, cum ati dat exemplul din Germania si stiu si eu un exemplu din Brazilia, dar trebuie sa fie edituri care sa isi permita sa cumpere firme IT. La noi situatia este mai degraba invers. Dar cooperarea nu este exclusa, nu cred ca sunt atat de multe firme de IT care sa refuze o cooperare, chiar si pro-bono, pentru un mic experiment. Hai sa vedem daca acel capitol din acel manual al dumneavoastra ar putea functiona intr-o varianta electronica pe care o propune firma X, Y sau Z. Deci deocamdata editurile au acest pacat ca stau foarte cuminti, prea cuminti in raport cu chestiunea aceasta. Stiu ca este lipsa de bani, dar este si lipsa de imaginatie din pacate in aceasta lupta care este tot timpul sa innoim materialele pe care le folosim.
  • Singurii de care nu ma tem sunt copiii. Nu am nicio indoiala ca oricat de complicat ar fi softul pe care i l-ati da unui copil, ii ia 3 ore ca sa inteleaga ce trebuie sa faca cu el, si eventual daca il lasi in pace peste 2 saptamani vine si iti propune o imbunatatire. De aici nu trebuie sa ne fie teama, copiii cu tehnologia sunt nativi.
  • Teama poate sa vina dinspre profesori si dinspre directorii de scoli care decid atat cat decid in legatura cu aceste tehnologii. Si ei ar trebui sa fie la fel de experimentalisti precum ar trebui sa fie editurile, sa incerce si se pot face lucruri si pro bono.
  • Daca vrem sa facem pasi in plus, oamenii sa se plictiseasca mai putin in clase si sa fie mai atenti la lucruri noi, atunci si noi trebuie sa fim noi odata cu ei. Noi suntem in situatia in care suntem o gramada de adulti care gestionam in felurile noastre aceasta chestiune digitala si noi suntem prea vechi. Iar plictiseala este moartea educatiei. 
de Raluca Pantazi     HotNews.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu