În total, din 1901, au fost acordate premii Nobel pentru literatură în 106 ani. Premiul nu a fost acordat în următorii ani: 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943. Premiile nu au fost acordate deoarece, potrivit statutului Fundaţiei Nobel, operele luate în considerare nu au atins standardele cerute.
Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat ex-aequo de patru ori în istorie: 1904 - Frédéric Mistral, José Echegaray, 1917 - Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan, 1966 - Shmuel Agnon, Nelly Sachs, 1974 - Eyvind Johnson, Harry Martinson.
Astfel, până în 2013, 110 persoane au primit premiul Nobel pentru literatură.
Media de vârstă a laureaţilor premiului Nobel pentru literatură, între 1901 şi 2012, este de 64 de ani.
Cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru literatură este Rudyard Kipling, care avea 42 de ani la data decernării distincţiei (1907).
Cel mai în vârstă deţinător al premiului Nobel pentru literatură este Doris Lessing, care avea 88 de ani la data premierii, în 2007.
13 femei au primit premiul Nobel pentru literatură. Prima a fost autoarea suedeză Selma Lagerlöf (1858 - 1940), care a primit premiul în 1909, cu cinci ani înainte să fie aleasă membru în Academia suedeză, instituţia care selectează autorii care primesc premiul Nobel.
Cele 13 femei sunt: 1909 - Selma Lagerlöf, 1926 - Grazia Deledda, 1928 - Sigrid Undset, 1938 - Pearl Buck, 1945 - Gabriela Mistral, 1966 - Nelly Sachs, 1991 - Nadine Gordimer, 1993 - Toni Morrison, 1996 - Wislawa Szymborska, 2004 - Elfriede Jelinek, 2007 - Doris Lessing, 2009 - Herta Müller, 2013 - Alice Munro.
În istoria Nobel, există două persoane care au refuzat această distincţie: în 1958, premiul a fost refuzat de Boris Pasternak. Autorul a acceptat distincţia iniţial, după care, la presiunea autorităţilor sovietice, a refuzat-o. Jean Paul Sartre a refuzat premiul Nobel pentru literatură în 1964, pentru că el a refuzat mereu onorurile publice.
În 1931, premiul Nobel pentru literatură i-a fost acordat postum lui Erik Axel Karlfeldt. Din 1974, statutul Fundaţiei Nobel menţionează că distincţia nu poate fi decernată postum, decât dacă respectivul a murit ulterior datei anunţării premiului.
O problemă specială a fost cea a laureaţilor premiului Nobel pentru literatură care fac parte din Academia suedeză - desemnată să acorde această distincţie. Toţi laureaţii suedezi ai premiului Nobel pentru literatură au fost membri ai academiei. Majoritatea însă au refuzat nominalizarea. Potrivit regulamentului, în cazul unei asemenea nominalizări, autorul nu va fi subiectul niciunei evaluări făcute de vreun membru al academiei.
Limba engleză este cea mai populară printre laureaţii premiului Nobel pentru literatură. Dintre cei 109 premiaţi, 27 au scris în limba engleză. Urmează limbile franceză şi germană (13), spaniolă (11) suedeză (7), italiană (6), rusă (5), poloneză (4), norvegiană şi daneză (3), greacă, chineză şi japoneză (2).
Un posesor surpriză al premiului Nobel pentru literatură este Winston Churchill (1953), despre care majoritatea crede că a primit premiul pentru pace. De fapt, Churchill fusese nominalizat la ambele categorii.
Deşi premiul Nobel pentru literatură este acordat pentru întrega operă, au existat şi autori premiaţi în special pentru un anumit titlu. Astfel, Hemingway a primit, în 1954, premiul Nobel pentru "măiestria artei naraţiunii, mai nou arătată în «Bătrânul şi marea» şi pentru influenţa pe care a exercitat-o în literatura contemporană".
Nominalizările la premiul Nobel sunt ţinute secrete timp de 50 de ani.
de Ana Obretin - Mediafax
sursa foto