3.000 de bibliotecari din România, instruiţi să îi înveţe pe cititori cum să folosească internetul

Paul-Andre Baran
Doar 16% dintre români îşi fac abonament la bibliotecă (procent mult mai scăzut decât în SUA, unde ponderea este de 60%), însă numărul celor care accesează paginile de internet prin intermediul bibliotecilor a crescut semnificativ, potrivit lui Paul Andre Baran, director al programului dedicat creşterii accesului la internet în rândul locuitorilor României Biblionet. Programul, care are o durată de nouă ani, este finanţat cu circa 27 de mil. dolari de Fundaţia Bill & Melinda Gates din SUA.

”Scopul acestui program este cel de a facilita accesul la informaţie pentru cetăţeni, iar în mod logic ne-am gândit că locul în care am putea interveni în acest sens este biblioteca publică. Chiar dacă în România locuitorii încă nu văd biblioteca drept o prioritate, lucrurile încep să se schimbe la nivel de percepţie. De altfel, lucrurile s-au schimbat în bine în ultimii ani. Acum şase ani când am făcut o evaluare pentru a veni aici ponderea celor care nu văzuseră internet şi care nu ştiau să lucreze pe calculator era de 60%, iar acum este undeva la 40% şi nu vorbim aici de cei asistaţi de nepoţi sau copii”, spune Paul Andre, care s-a stabilit în România în urmă cu circa 14 ani. El mai precizează că unul dintre obiectivele principale ale programului pe care îl conduce este cel de a instrui bibliotecarii români, în aşa fel încât aceştia să le arate cetăţenilor beneficiile pe care accesul la internet le poate avea asupra vieţii personale sau asupra carierei. Până în prezent, prin intermediul Biblionet au fost donate unui număr de aproape 2.300 de biblioteci din România aproximativ 10.000 de calculatoare şi au fost instruiţi aproape 3.000 de bibliotecari.

”Orice om care are acces la internet şi care înţelege cum poate acest lucru să lucreze în favoarea lui va deveni mai angajabil sau mai independent. Pot să înveţe cum să îşi dezvolte un business în agricultură, ce seminţe să folosească sau cum să crească anumite plante. Degeaba un angajator pune un anunţ de recrutare pentru zidari sau electricieni pe un site de recrutare, dacă numai 10% dintre potenţialii candidaţi ştiu unde să găsească anunţul sau cum să aplice pentru el. Mai mult, orice angajator are nevoie de un om care să ştie să ţină gestiunea într-un Excel, spre exemplu sau să trimită un mail”, explică Andre.

Biblionet mai derulează în prezent proiecte prin care intruiesc bibliotecari pentru a învăţa cetăţenii cum să folosească un card, cum să îşi gestioneze bugetul de familie sau cum să îşi facă CV-uri şi să aplice pentru un job. Programul, derulat şi în ţări precum Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina sau Bulgaria, se va finaliza pe plan local în februarie 2015, dar proiectul se restrânge deja şi înscrieri nu se mai pot face.

”Problema noastră majoră este că nu ştim cum se va desfăşura acest program după ce noi plecăm pentru totul este pe bază de voluntariat, bibliotecarii nu sunt plătiţi pentru serviciile de consiliere. Sigur că vor fi biblioteci care vor continua să facă asta, dar vrem să fie un număr cât mai mare. Şi aici ar putea interveni statul, ar putea să reglementeze obligativitatea bibliotecilor de a fi tehnologizate. Mai mult, peste patru ani calculatoarele date de noi vor trebui înlocuite, iar statul ar putea să schimbe în fiecare an câte un sfert din cele 10.000. Şi s-ar putea face asta şi cu bani europeni”, adaugă Paul Andre.

Autor: Corina Mirea  
sursa: ZF