Profesorul care i-a invatat romana pe norvegieni

Pe 31 august sarbatorim pentru prima data Ziua Limbii Romane. Legea privind instituirea acestei zile, adoptata de Parlamentul Romaniei, a fost publicata in Monitorul Oficial in primvara acestui an, realizandu-se, astfel, o sincronizare cu sarbatoarea Limbii Romane din Republica Moldova, ce are loc tot pe 31 august.

Despre cum este perceputa limba romana in Norvegia, despre cat de deschisa este limba romana la noutate ori despre cata romana vor sti copiii plimbati odata cu bagajele muncitorilor romani in Spania, Italia sau Franta am stat de vorba cu Lucian Vasile Bagiu, scriitor si universitar din Alba Iulia.

Doctor in Filologie, Lucian Vasile Bagiu a plecat in 2008 spre Cercul Polar de Nord, unde a predat limba romana studentilor norvegieni. Ultimul an si l-a petrecut la Universitatea Carolina din Praga, unde i-a invatat pe tinerii cehi limba lui Eminescu.

Cum ati ajuns in Norvegia? Cei care merg in Occident aleg de obicei alte destinatii.

Din intamplare. In vara anului 2008 resimteam destul de acut o senzatie de plafonare profesionala in cadrul Catedrei de Limba si Literatura Romana a Universitatii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia si m-am gandit ca o noua provocare ar fi binevenita. Institutul Limbii Romane din Bucuresti scosese la concurs un post de lector de limba romana in cadrul Universitatii Norvegiene de Stiinta si Tehnologie din Trondheim si, fara a intui mare lucru despre ceea ce urma sa vina, am candidat si am castigat concursul. Admit ca initial habar nu aveam unde e Trondheim pe harta fiordurilor scandinave.

Ce a presupus activitatea dumnevoastra acolo?

Am predat limba romana la nivel de incepatori studentilor universitatii norvegiene care doreau sa studieze aceasta limba ca disciplina optionala. Intr-un sens destul de vag definit, informal, m-am straduit si sa reprezint statul roman sub raportul "diplomatiei culturale".

Cum ati fost primit?

Excelent. Consulul Onorific al Romaniei la Trondheim de la acea vreme, domnul Terje Roll Danielsen, se angajase in a asigura cazarea viitorului lector de limba romana pentru o perioada de trei ani, prin urmare am beneficiat, prin amabilitatea domniei sale, de un apartament ultracentral. Pentru noaptea in care am aterizat foarte tarziu in Trondheim, Departamentul de Limbi Straine Moderne imi rezervase camera la hotel.

A doua zi dimineata m-a preluat de la hotel seful Departamentului de la acea vreme, domnul Arne Halvorsen, care m-a condus la apartament, la universitate, mi-a prezentat biroul care imi fusese repartizat, colegii, mi-a inmanat un laptop etc. Ulterior, in preajma Craciunului, m-a invitat la dansul acasa la masa. Pe tot parcursul celor trei ani de mandat colegii norvegieni s-au dovedit extrem de amabili.

Care este atitudinea norvegienilor fata de romani?

Aici ar fi multe de nuantat si de explicat.Ca principiu, ei lupta, formal, cu o anumita doza de nevinovata ignoranta, impotriva oricarei forme de discriminare, deci nici nu ar trebui adusa in discutie o anumita atitudine particulara fata de romani. Pe de alta parte, din motive obiective, romanii nici nu constituisera vreodata vreun interes deosebit pentru norvegieni, pana in 2007.

Cand pe strazile norvegienilor au ajuns din ce in ce mai multi "muzicanti" si cersetori cu cetatenie romana, atitudinea scandinavilor a urmat o anumita fluctuatie. Mai intai preponderent a fost ajutorul financiar generos, acordat neconditionat, insotit de compatimirea acestor "discriminati" in tara lor de origine, precum si de incriminarea statului roman "rasist" care nu le ofera egalitate de sanse tuturor cetatenilor sai.

Odata cu cresterea, pana la cote halucinante, a procentului infractionalitatii "de buzunar" in randul acestor noi imigranti asistati social, atitudinea norvegienilor fata de cetatenii romani a cunoscut o evolutie din ce in ce mai bine definita, in sens negativ, incercandu-se salvarea aparentelor la nivel declarativ cu anumite doze civilizate de ipocrizie. Un caz clasic de esec al multiculturalismului occidental.

Ce stiu studentii de acolo despre Romania, despre cultura romaneasca?

Mai nimic. Nu exista un Institut Cultural Roman la Oslo, nici macar un atasat cultural la Ambasada, pana in 2008 nu existase niciun lectorat de limba romana la vreo universitate si nici vreun curs de limba sau cultura romana al sistemului norvegian de invatamant. Unii dintre studentii mei nu stiau ca Romania este tara membra a Uniunii Europene si ca limba romana este limba romanica.

Realitatea nefardata este aceea ca pentru studentii norvegieni cultura romana este in mare parte ignorata cu nonsalanta, din lipsa vreunui interes real imediat. In acest context devine cu atat mai de apreciat pasiunea insulara a trei norvegieni pentru limba si cultura romana. Arne Halvorsen a publicat, in 2001, primul dictionar roman-norvegian, iar in 2012, prima gramatica romaneasca in limba norvegiana; Steinar Lone a tradus opere scrise de Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade si, indeosebi, Mircea Cartarescu - de altfel la 5 martie 2009 a si primit Premiul Uniunii Criticilor din Norvegia pentru traducerea romanului "Orbitor".

"Aripa stanga" de Mircea Cartarescu; Svanhild Naterstad, jurnalista buna cunoscatoare a limbii romane, a publicat in anul 2012 in limba norvegiana o carte intitulata simplu "Romania", in care s-a straduit sa prezinte constiintei conationalilor sai o imagine cat mai completa a tarii noastre, cu tot cu fotografii recente de la fata locului. Ramanand lucizi asupra impactului destul de limitat pe care il poate avea munca acestor oameni in sanul societatii norvegiene, statul roman le poate fi insa etern recunoscator. Probabil au facut pentru imaginea corecta a Romaniei mai mult decat au facut destui romani.

Cat de usor sau de greu le-a fost studentilor de acolo sa invete o limba straina care este foarte diferita de a lor?

Deloc usor. Morfologia limbii romane este un adevarat cosmar fata de cea a limbii norvegiene. Amintesc doar conjugarea verbului la indicativ prezent, pentru care norvegiana are o singura forma, iar romana zeci, in functie de terminatia infinitivului; de asemenea, modul conjunctiv, o prezenta elementara a limbii romane, dar cvasiinexistent in norvegiana; prin comparatie cu acestea, dubla negatie "niciodata nu" a verbului, desi perfect ilogica, a fost insusita "en passant".... Structura limbii romane este extrem de complicata in comparatie cu cea a limbii norvegiene, care e mai simpla si decat a englezei.

Tinerii romani nu mai merg in excursie, ci in "trip", sunt "cool" si au ajuns sa se salute cu "hello". Trebuie sa ne ingrijoreze avalansa de anglicisme? Cat de deschisa este limba noastra la noutate?

Nu trebuie sa ne ingrijoreze deloc, sa fim seriosi. Ce ar fi daca ne-am ingrijora ca urmeaza sa ploua de cate ori vedem nori pe cer. E o moda care va modela intr-o oarecare masura evolutia unui sistem care e oricum dinamic, cel lingvistic. E irelevant astazi cat de ingrijorati vor fi fost englezii in privinta evolutiei limbii lor dupa cucerirea normanda si infuzia de frantuzisme in sistemul lor lingvistic... Limba noastra este, aparent, foarte deschisa la noutate, mai ales in palierul lexicului. In fond insa pare ca avem o structura morfo-sintactica extrem de rezistenta la "vicisitudini". Finalmente, e o falsa problema, in opinia mea.

Romania pare nevoita sa se alinieze practicilor impuse de "politicile corecte". Trebuie sa ne ingrijoreze climatul impus de "Political Correctness"?

Romania s-a aliniat, formal, multor practici impuse, in ultimii doua mii de ani. Suntem in continuare aici, tot noi, dupa ce am privit, fara mare ingrijorare, cum atati altii au venit si au plecat, poate ceva mai bogati...

Ce s-ar intampla daca un profesor de latina din zilele noastre s-ar intalni cu un roman, s-ar intelege?

Bineinteles. Mai interesant ar fi ce s-ar intampla daca s-ar intalni cu un dac...

Care sunt cele mai frecvente greseli de limba pe care le observati?

Ceea ce poate observam astazi ca fiind "gresit", maine poate deveni norma a sistemului. Nu ar strica sa fim putin mai relaxati in pozitionare, ce s-ar fi intamplat daca "Appendix Probi" ar fi fost luat prea in serios de scolarii latini? Limba careia noi astazi ii spunem romana ar fi sunat altfel. Si poate ar fi avut si alta denumire.

Au influentat retelele sociale major limba romana?

E prea timpuriu sa ne pronuntam. O anumita influenta, cu siguranta. Majora, sa nu exageram.

Cata romana vor sti copiii plimbati odata cu bagajele muncitorilor romani in Spania, Italia, Franta?

Tot atata cata latina stiau copiii colonistilor romani sositi in Dacia.

Care sunt planurile dumneavoastra de viitor? Urmeaza o noua carte?

Varsta iti schimba inerent planurile si prioritatile. In momentul de fata o noua carte este eventual jocul secund oglindit copilului nenascut, inca.

Autor: Diana Robu 

Sursa: Ziare.com
sursa foto