Treceți la conținutul principal

Literatura română actuală, în dezbatere la Târgul de carte din Retiro (Madrid, Spania)

Cel mai important târg de carte dedicat exclusiv publicului cititor, Târgul de carte din Retiro, ajuns la a 71-a ediţie, i-a prezentat duminică publicului pe scriitorii Dan Lungu, Florin Lăzărescu şi Sorin Gherguţ, cu ocazia unei dezbateri despre literatura română actuală, moderată de Ignacio Vidal-Folch, scriitor şi jurnalist la cotidianul El Pais.

După ce a amintit pe scurt publicului cum a ajuns să fie cunoscută literatura română în Spania, mai întâi prin traducerile singulare ale lui Joaquin Garrigos, care a început prin a-l traduce pe Mircea Eliade, apoi prin cele care au urmat, ale autorilor interbelici sau clasicilor, jurnalistul spaniol a atras atenţia asupra faptului că, în acest moment, scrierile autorilor români trec printr-un moment foarte bun pe piaţa editorială din Spania, întrucât cei contemporani au ajuns să fie cunoscuţi publicului cititor. "Prezenţa literaturii române este caracterizată de o întârziere (în Spania, n.r.), dar şi de trecerea printr-un moment potrivit pentru aducerea în faţa publicului", a conchis Ignacio Vidal-Folch.

Scriitorii români invitaţi la dezbaterea de duminică seară au vorbit despre influenţele pe care le recunosc în scrierile şi modul lor de creaţie. Poetul Sorin Gherguţ, încă netradus în spaniolă, a admis faptul că există voci şi tendinţe în panorama literară actuală care susţin ideea de a merge mai departe şi de a lăsa în spate trecutul dictaturii comuniste, însă el însuşi se simte marcat de aceasta, amintind că a trăit-o vreme de 16 ani. "În schimb, este mai complicat să explic în ce fel se răsfrânge asta asupra ceea ce scriu, dar am trăit asta din copilărie", a spus el.

Pe de altă parte, Dan Lungu - ale cărui romane, "Raiul găinilor" şi "Sunt o babă comunistă" sunt traduse în limba spaniolă - a arătat că el ar recunoaşte "mai degrabă influenţa scriitorilor străini în formarea mea şi a multora din generaţia mea", amintind că şi acum, în topul preferinţelor cititorilor români sunt autorii străini. "Cititorul român are o relaţie complicată cu scriitorul român, iar acesta din urmă are o relaţie complicată cu propria lui tradiţie literară; în momentul în care vorbim de universalitate, de europenism, prezenţa literaturii române este destul de slabă, şi trebuie să conteze tot pe autorii interbelici, care au fost mult mai europeni", a mai arătat el.

Un alt punct de vedere a fost exprimat de scriitorul Florin Lăzărescu - al cărui roman, "Trimisul nostru special", a fost recent tradus în spaniolă - care a ţinut să sublinieze importanţa faptului că autorii contemporani români sunt traduşi în limbi europene şi lor le sunt solicitate drepturile de autori de către edituri străine, şi care a vorbit astfel despre noroc. "Norocul generaţiei mele este că am apărut pe piaţa liberă, astfel că am intrat într-un sistem normal, şi ne solicită edituri străine", a subliniat el.

La rândul său, traducătoarea Marian Ochoa a subliniat faptul că ea a căutat literatura est-europeană, nefiind interesată de cea spaniolă. "Eu nu citesc literatură spaniolă; mă interesează literatura est-europeană, iar după ce am fost în România, literatura română mi-a oferit o perspectivă nouă asupra unei realităţi pe care o ştiam dinăuntru. Cred că literatura română are o incredibilă calitate stilistică, şi cred că scriitorii români inovează complet în panorama literară europeană".

La Târgul de Carte din Retiro au venit cei trei scriitori care, în buna tradiţie a Târgului, au avut întâlniri cu cititorii, sesiuni de autografe, precum şi discuţii pe marginea unor teme de actualitate în spaţiul cultural spaniol. "Potrivit politicii Târgului, am vrut să oferim vizibilitate autorilor români recent traduşi şi publicaţi în Spania, am invitat scriitori în special în week-end-uri, pentru public, şi am organizat mese rotunde moderate de critici literari foarte cunoscuţi, de la cotidianul El Pais", după cum indica anterior directorul ICR Madrid, Ioana Anghel.

Astfel, dacă la standul cu numărul 19, ICR a adus, prin intermediul librăriei 'Antonio Machado' din Madrid, majoritatea cărţilor româneşti publicate în limba spaniolă în ultimii cinci ani, adică peste o sută de titluri publicate cu sau fără subvenţie ICR, iar cititorii de limbă spaniolă vor putea găsi toate aceste titluri într-un singur loc, la Târgul de carte din Retiro, Norman Manea a participat în spaţiul de lansare al Târgului, la o discuţie cu Guillermo Altares, jurnalist la cotidianul El País, iar Dan Lungu, Florin Lăzărescu şi Sorin Gherguţ, precum şi traducătoarea Marian Ochoa au luat parte la masa rotundă consemnată, dirijată de Ignacio Vidal-Folch, scriitor şi jurnalist la aceeaşi publicaţie.

Târgul de Carte din Retiro este cel mai important din Madrid, dedicat publicului cititor, şi la dispoziţia căruia sunt puse sute de standuri ale librăriilor şi firmelor distribuitoare de cărţi din spaţiul de limbă spaniolă. AGERPRES

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu