Mircea Ivanescu a absolvit Facultatea de Filologie la Bucuresti; a lucrat ca redactor la Agerpres si la revista Lumea, apoi la Editura pentru Literatura Universala si la Editura Univers. A debutat in volum in 1968 si si-a publicat versurile, de o remarcabila unitate valorica si stilistica, sub titluri voit banale (Versuri, Poeme, Alte poeme, Poesii noua etc.). Traducerile sale din literatura universala (Joyce, Faulkner, Musil, Kafka, Broch, poezie engleza si americana etc.) au primit, ca si opera sa poetica, numeroase premii.
"Cheia acestei existente atat de unice, de stranii, de «viclene» si, aparent, de indescifrabile pare ca se afla – cum as putea-o numi in dubla ei deschidere si pastrandu-i toata gravitatea? – intr-o «intamplare» care a devenit fondatoare in negativul ei, ceea ce inseamna ca, odata petrecuta, ea a iradiat pana la sfarsit in toate registrele vietii lui Ivanescu, de la felul lui cotidian de a respira si pana la taietura poeziei sale ca act simultan de ascundere si livrare a intimului sau suprem."
"Dupa prima noastra intalnire, s-a intamplat ceva neasteptat. Stand de vorba, ne-am pomenit prinsi in complicitatea pe care o crea insusi dialogul nostru. A inceput sa ne placa jocul nostru. Mircea Ivanescu s-a lasat impins, pentru o ultima oara, pe coridoarele vietii lui, lasandu-mi senzatia ca i-am prilejuit o mare si finala recapitulare a ei. Si ca, intr-un fel nerostit, imi era recunoscator pentru asta. Iar eu, la randul meu, urmandu-l pe drumul pe care i-l deschideam prin intrebarile mele, eram fascinat de ceea ce vedeam si, mai ales, de felul in care el se vedea pe sine. Muzica vietii lui a venit simplu spre mine..." (Gabriel Liiceanu)
"Uitati-va la mine. Pare ca sunt un tip vesel, care rade foarte mult. Poate ca toata viata a trebuit sa ingrop ceva, ceva pe care acum, în mod impudic, ajung sa-l scot – si nu stiu de ce o fac –, într-o conversatie, la lumina." (Mircea Ivanescu)
de D.S. HotNews.ro