Scriitorul român, în vârstă de 54 de ani, apare în influentul săptămânal american alături de Salman Rushdie, Jonathan Frazen, Vladimir Sorokin şi Harold Bloom, unde recomandă lecturi de vară. În articolul din „Time“, Mircea Cărtărescu mizează pe Salinger. El a fost selectat dintre cei o sută de autori prezenţi la PEN World Voices Festival din New York.
În articolul intitulat „Pack Your (Book) Bag"/„Puneţi o carte în geantă", 23 de scriitori, printre care Salman Rushdie, Jonathan Franzen, Vladimir Sorokin, Mircea Cărtărescu, reputatul critic literar Harold Bloom, dar şi fostul campion mondial la şah, Gari Kasparov, sunt intervievaţi în ediţia revistei „Time" din această săptămână. Subiectul este dublat de un eseu vizual publicat pe site-ul american la 5 iulie şi semnat de fotograful Peter Hapak, conţinând portretele a 14 scriitori, inclusiv cel al lui Mircea Cărtărescu. Este a doua oară când un scriitor român contemporan beneficiază de spaţiu editorial în „Time" după laureata Premiului Nobel pentru Literatură de origine română, Herta Müler.
Săptămânalul de ştiri are o audienţă de aproximativ 40 de milioane de cititori, fiind considerat unul dintre cele mai importante din lume.
În paginile publicaţiei, Mircea Cărtărescu mizează pe „Franny şi Zooey", de J.D. Salinger, ca lectură estivală. „Mereu revin la cărţile lui J.D. Salinger. De data aceasta, «Franny şi Zooey». Cred că e cel puţin a zecea oară când o citesc. De fapt, aproape o ştiu pe de rost. Nu e o carte, literatură; pentru mine, e un fel de Biblie", spune scriitorul a cărui trilogie, „Orbitor", este în curs de apariţie în Statele Unite, la Archipelago Books.
Kasparov recomandă Rusia lui Sorokin
Salman Rushdie, autorul „Versetelor satanice", spune că „dacă aveţi chef de o carte grea, valoroasă, recomand «Ulise», de James Joyce. O recitesc o dată la zece ani fiindcă e unul dintre cele mai grozave lucruri care s-au scris vreodată".
Jonathan Franzen, al cărui recent roman „Freedom"/„Libertate" urmează să apară şi în româneşte, recomandă „The Pale King", al scriitorului american David Foster Wallace. Wallace, care s-a sinucis în 2008, a fost unul dintre cei mai buni prieteni, dar şi editori ai lui Franzen. Kasparov merge pe mâna lui Vladimir Sorokin, cu „Day of the Oprichnik", „o perspectivă critică asupra viitorului Rusiei, în care Sorokin ia elemente din istoria ţării şi le proiectează într-o lume a tehnicii hipermoderne. E o realitate întunecată şi distopică, dar e parte din viaţa noastră".
Criticul literar Harold Bloom recomandă întoarcerea la Shakespeare, Dante, Homer şi Cervantes. Prezenţa lui Mircea Cărtărescu în deschiderea celei de-a şaptea ediţii a festivalului internaţional PEN World Voices Festival, desfăşurat la New York, între 24 aprilie şi 1 mai, a fost semnalată şi pe unul dintre blogurile publicaţiei „New Yorker". Într-o postare despre Literary safari, un eveniment din cadrul festivalului, Jeannie Vanasco descrie experienţa întâlnirii cu scriitorul român şi cu opera acestuia: actorul Aaron Schroeder a citit un fragment din romanul „Nostalgia". Vanasco povesteşte că i-a cerut „Nostalgia" cu împrumut lui Cărtărescu însuşi, promiţând că îi va returna cartea de îndată ce va ajunge copia pe care şi-o comandase. „În România, cartea ar valora bani buni, poate n-ar fi rău, totuşi, să-i spun că am pierdut-o", glumeşte Jeannie Vanasco pe blogul său.
Corina Şuteu, directoarea Institutului Cultural Român din New York, care a susţinut participarea lui Cărtărescu oferă câteva detalii de atmosferă pentru „Adevărul": „Mircea Cărtărescu a avut o prezenţă remarcată în festival, în deschidere a citit alături de Salman Rushdie - cu care s-a şi întreţinut -, Malcom Gladwell, Amelié Nothomb şi Wallace Shawn, printre alţii. Scriitorul a fost extrem de inventiv şi de volubil în dialogul cu publicul. Festivalul de literatură Pen World Voices este cea mai importantă manifestare anuală de gen din New York". Apariţia lui Mircea Cărtărescu în „Time" şi „New Yorker", înainte ca integrala „Orbitor" să fie tradusă în America, e un semn de maximă apreciere, de promovare a scriitorului.
"Mereu revin la cărţile lui J.D. Salinger. De data aceasta, «Franny şi Zooey». Cred că e cel puţin a zecea oară când o citesc."
Mircea Cărtărescu, scriitor
Un reper al prozei româneşti
Mircea Cărtărescu s-a născut în 1956 la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit „generaţia optzecistă". Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din „Nostalgia" le-au urmat un scurt roman, „Travesti", 1994, şi apoi unul în trei volume, „Orbitor" (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Cea mai recentă apariţie este „Zen. Jurnal 2004-2010", apărut la Editura Humanitas. Într-un top alcătuit de revista „Forbes" în luna mai, Cărtărescu figurează ca scriitorul cu cele mai mari câştiguri de pe urma literaturii sale, fiind secondat de Gabriel Liiceanu şi de D.R. Popescu.
Autorul „Versetelor" alege Joyce
Salman Rushdie spune că se pregăteşte pentru „The Pale King", romanul neterminat al americanului David Foster Wallace, publicat postum, după ce scriitorul s-a sinucis în 2008. Apoi, precizează Rushdie, „dacă aveţi chef de o carte grea, valoroasă, recomand «Ulise», de James Joyce. Recitesc această carte o dată la zece ani".
Franzen citeşte Foster Wallace
Jonathan Franzen, al cărui recent roman „Freedom"/„Libertate" urmează să apară şi în româneşte, recomandă „The Pale King", de David Foster Wallace. Wallace a fost unul dintre cei mai buni prieteni, dar şi editori ai lui Franzen. Scriitorul american mai recomandă şi „The Art of Fielding", de Chad Harbach.
Autor: